Imaginează-ți o clădire care nu este doar un castel, ci un templu al iubirii, al durerii și al misterului. Castelul Iulia Hașdeu, ascuns în inima orașului Câmpina, este mai mult decât o construcție din piatră – este o poveste vie despre un tată îndurerat, o fiică genială și o legătură care sfidează granițele dintre viață și moarte.
Te invităm să descoperi în continuare istoria castelului Iulia Hașdeu, să pătrunzi în tainele ședințelor de spiritism, să afli despre viața Iuliei Hașdeu și să explorezi legendele care au făcut din acest loc unul dintre cele mai fascinante din România. Povestea lui începe înainte de a trece de poarta de acces și continuă dincolo, din ce în ce mai densă și mai stranie. După ce pleci, impresiile locului te vor urmări multă vreme.
Istoria castelului Iulia Hașdeu
Povestea este tristă. Castelul în sine a fost construit din durerea imposibil de descris în cuvinte a unui tată care și-a pierdut fiica prea iubită puțin înainte ca ea să împlinească 19 ani.
Iulia, fiica lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, a murit în toamna anului 1888, răpusă de tuberculoză. Neîmpăcat și veșnic îndurerat, tatăl nu-și putea găsi liniștea decât în interminabile ședințe de spiritism, singura modalitate prin care își alina dorul și durerea.
Se spune că toate detaliile castelului din Câmpina, Prahova, au fost transmise de Iulia tatălui ei, la ședințele de spiritism. Castelul a fost ridicat între 1894 și 1896, urmând exact planurile lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Azi este casă memorială și muzeu.
Sursa foto: Incotro.OLX
Templu metafizic dedicat spiritismului
Hașdeu numea castelul „templul metafizic”, Castelul Magului sau Templul de la poalele Carpaților. Castelul Iulia Hașdeu și mormântul ei de la cimitirul Bellu sunt considerate unicele temple din lume cu influențe creștine dedicate spiritismului.
Construcția lui este plină de simboluri și semnificații. Are șase încăperi:
- salonul de primire, unde își petrecea ziua mama Iuliei și unde azi este bustul în marmură al acesteia;
- sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereții camerei;
- Templul Castelului, în turnul central, care are un pronaos cu oglinzi paralele și un altar, iar din mijloc se urcă pe trepte metalice, spre o statuie din lemn pictat, impunătoare, supradimensionată a lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani. Nimic nu a zdruncinat statuia lui Iisus, deși castelul a fost grav afectat și de război, și de perioada în care a fost cazarmă militară, și de cutremure. Templul are trei anexe, iluminate în albastru, roșu și verde, după culorile vitraliilor;
- biroul de lucru al lui Hașdeu, în care se află portretele savantului, al soției și al fiicei lor Iulia. În birou este lăsată o gaură în perete, conform proiectelor făcute de Hașdeu, loc prin care sufletul Iuliei putea pătrunde în castel;
- camera cu cale albe (considerate florile morții) – dedicată Iuliei Hașdeu, unde se află păpușa acesteia și o sculptură în marmură a ei, realizată de Ioan Georgescu în 1890. Tot aici sunt caietele de matematică, jurnalul și alte manuscrise ale Iuliei;
- camera obscură – unde aveau loc ședințele de spiritism. Este singura încăpere unde nu ajunge lumina naturală. Aici se află un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeșnic și o statuetă mică a lui Iisus.
Sursa foto: Shutterstock
Este greu de povestit tot ceea ce se află în castel. Cumva, totul are un aer mistic, în spatele fiecărui detaliu sunt simboluri și semnificații ascunse. Ușa masivă, fără balamale, care se deschide circular în jurul unui ax central, cu blazonul familiei cioplit și dictonul „Pro fide et patria”, alături de cel al lui Galileo Galilei „E pur si muove”, tronurile de piatră de la intrare, simbolurile celor șapte reîncarnări ale Iuliei, despre care se spune că a povestit chiar ea, la ședințele de spiritism, pentagrama masonică de la intrare, cu ochiul divin și triunghiul simbol al Treimii divine, toate induc o stare specială, uneori însoțită de angoase și fiori.
Castelul este orientat către răsărit, cu baza de forma unei cruci. Cele două corpuri și donjonul central sugerează și ele Trinitatea. În salonul mamei este pianul Iuliei, păstrat până azi, iar în biroul lui Hașdeu, biblioteca, cea mai mare parte a ei pierdută, și portretul tinerei în mărime naturală.
Castelul a avut mult de suferit în timpul celor două Războaie Mondiale, a fost restaurat între anii 1962-1964, iar în cursul acestei perioade s-a luat decizia de către comisia Monumentelor Istorice de a-l transforma în muzeu, deschiderea oficială fiind în 9 aprilie 1965.
Muzeul Memorial „B.P.Hașdeu” a suferit grave avarii în timpul cutremurului din 4 martie 1977, a fost închis și redeschis în vara lui 1995, după o lungă restaurare, care, însă, nu i-a mai redat strălucirea de altădată. O nouă restaurare, care este în curs, promite să readucă locului tot farmecul, misterul și strălucirea magică.
👉Dacă ești în căutarea unei cazări în Câmpina, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!
Sursa foto: Incotro.OLX
Ședințele de spiritism – Viața dincolo de moarte
Poate cel mai intrigant aspect al castelului Iulia Hașdeu este legătura sa cu spiritismul. Ca doctrină filosofică creștină, spiritismul a apărut în Franța la mijlocul secolului al XIX-lea. În România, filosofia a luat o cale proprie și nu se poate vorbi despre ea fără a-l pomeni pe Bogdan Petriceicu Hașdeu, el fiind cel care a adus propriile experimente și concluzii.
Pentru el, spiritismul, această ciudată formă de comunicare cu Iulia Hașdeu, a fost o cale prin care a încercat, cu atitudinea omului cult, curios, instruit, să dezlege misterele vieții și morții. Hașdeu participa la ședințe de spiritism și înainte de moartea Iuliei. O făcea din pură curiozitate. După dispariția fiicei lui, ședințele de spiritism au fost dese, copleșitoare și singura cale care îi aducea lui Hașdeu liniște și mângâiere. Se organizau la casa lui din București, în biroul său de la Arhivele Statului, unde era director, în casa din Câmpina a doctorului Constantin Istrati, la mormântul Iuliei din cimitirul Bellu și la castelul din Câmpina, după construcția acestuia.
Dacă luăm în seamă momentele din viața lui Hașdeu de după moartea Iuliei și cele scrise de acesta în prologul lucrării „Sic Cogito. Ce e viața, ce e moartea, ce e omul”, fiica sa este cea care l-a îndrumat spre construcția castelului. Începutul fabuloasei experiențe, care nu poate lăsa pe nimeni indiferent, este descrisă de Hașdeu în prologul acestei lucrări: „Trecuseră șase luni după moartea fiicei mele. Era în martie: iarna plecase, primăvara nu sosise încă. Într-o seară umedă şi posomorâtă ședeam singur în odaie lângă masa mea de lucru. De-nainte-mi, ca totdeauna, era o testea de hârtie şi mai multe creioane. Cum? Nu știu, nu știu, nu știu, dar fără ca s-o știu, mâna mea luă un creion şi-i rezemă vârful de luciul hârtiei. Începui a simți la tâmpla stângă bătăi scurte şi îndesate, întocmai ca şi când ar fi fost băgat într-însa un aparat telegrafic. Deodată, mâna mea se puse într-o mișcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când brațul se opri şi creionul căzu dintre degete, mă simții deșteptat dintr-un somn, deși eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie și cetii acolo foarte limpede: Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns. Iulia Hașdeu. Era scris şi iscălit cu slova fiicei mele. Ce să fie? O va spune această carte.”, scrie Hașdeu, în cartea publicată în 1892.
Din perioada 23 decembrie 1890 până în 18 aprilie 1903 s-au păstrat transcrierile a 101 dintre nenumăratele ședințe de spiritism. Acestea arată că Iulia vorbea despre castelul de la Câmpina, îi dădea tatălui ei sfaturi cu privire la diverse probleme şi îi povestea despre viețile ei anterioare.
Spiritismul a modelat nu doar designul castelului, ci și reputația sa de loc bântuit. Pentru tine, ca vizitator, această poveste adaugă un strat de mister care face experiența și mai memorabilă. Îți vei pune întrebarea: oare există cu adevărat o legătură între lumi, sau totul a fost rodul unei minți îndurerate?
Sursa foto: Shutterstock
Viața Iuliei Hașdeu
Iulia Hașdeu s-a născut la București, la 14 noiembrie 1869. Mama Iuliei, ardeleancă născută Faliciu, purta tot numele de Iulia. Copila s-a dovedit a fi supradotată, a vorbit timpuriu, a învățat să scrie și să citească la vârste foarte fragede, iar la 8 ani neîmpliniți a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare.
La 11 ani, a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”, la momentul respectiv școală de băieți, iar în paralel, a urmat cursurile Conservatorului de Muzică din București. La 12 ani a plecat cu mama sa la Paris, unde urmează cursurile Colegiului Sevigne, susține Bacalaureatul și se înscrie la Sorbona, la Facultatea de Litere și Filosofie. A fost prima româncă admisă la Sorbona și și-a uimit profesorii cu talentul și ambiția sa. A terminat studiile, dar, din cauza bolii, nu a putut să-și susțină licența.
Bolnavă de tuberculoză, s-a întors în țară, sperând că aerul și odihna de la Agapia o vor înzdrăveni. Nu s-a întâmplat așa și la 29 septembrie 1888 moare la București, în brațele tatălui ei.
Opera Iuliei Hașdeu este postumă, cu excepția câtorva poeme, scrise în franceză (a scris doar în franceză), publicate în revista unde tatăl ei era redactor-șef. Bogdan Petriceicu Hașdeu s-a ocupat de postumitatea literară (și nu numai) a unicei sale fiice. A scris poezie, dar și piese de teatru, povești și povestiri. Primul volum de poezii, scris în 1887, apare prin grija tatălui, la un an după moartea ei, iar doi ani mai târziu, volumul de Opere postume.
Legendele castelului Iulia Hașdeu
O existență atât de densă, dar atât de scurtă, urmată de durerea nemărginită și de manifestările extreme ale tatălui, nu putea să nu nască legende. Aplecarea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu către ocult și mister, ședințele epuizante de spiritism, patima în a păstra o legătură dincolo de barierele logicii cu fiica sa dispărută sunt temelia poveștilor și legendelor legate de spiritul Iuliei și de revenirile sale printre muritori.
Poveștile s-au transmis din gură în gură, s-au amplificat, au intrat în conștiința oamenilor, amestecate cu durere, curiozitate și, probabil, acea credință a oamenilor în lumea de dincolo.
Așa s-au născut legendele. De la cele care spun că Iulia cânta la pianul din castel sau că tatăl, nebun de durere, urla ca lupii. Apoi, legendele despre statuia de lemn a lui Iisus pe care nimeni, niciodată, nu a putut să o miște din loc. Alţii au relatat că au văzut-o pe Iulia în curtea castelului, îmbrăcată într-o rochie albă şi cu margarete în braţe. Ba chiar spuneau că într-o dimineaţă, câteva flori au fost găsite în curtea castelului, deşi nu era timpul acestora.
Localnicii povesteau că în zilele în care se organizau ședințe de spiritism la castel, se stingea flacăra lumânărilor din case sau a lămpilor cu petrol. Cunoscută este și povestea grupului de copii veniți să viziteze castelul în 2014, care au auzit un cântec la pianul la care nu cânta nimeni.
Când îl vei vizita, fii atent la detalii: o adiere rece, un sunet ciudat sau o senzație inexplicabilă. Poate că vei pleca de acolo cu propria ta poveste despre misterul Iuliei Hașdeu.
Sursa foto: Shutterstock
Cum ajungi la castelul Iulia Hașdeu?
La Castelul Iulia Hașdeu din Câmpina se ajunge de pe DN1, pe drumul care duce spre Valea Prahovei. Faci dreapta pe DJ 101R, apoi din nou dreapta, la primul sens giratoriu. Te duce drumul, ușor șerpuit, pe Bulevardul Carol I. Mai trebuie să virezi încă o dată, tot la dreapta și ajungi pe strada Oncioiu Petre, și imediat, pe stânga, în sensul de mers, ai să vezi castelul. Iată tot ce trebuie să știi!
- Cu mașina: castelul se află la aproximativ 90 km de București, pe DN1, o călătorie de 1,5-2 ore, în funcție de trafic. Drumul este bine întreținut, iar în Câmpina vei găsi indicatoare care te vor ghida spre castel.
- Cu trenul: poți lua un tren din București până la Gara Câmpina, de unde castelul este la doar 10-15 minute de mers pe jos sau o scurtă călătorie cu taxiul.
- Program de vizitare: castelul este deschis de marți până duminică, între orele 10:00-17:00 (1 mai-30 septembrie) și 9:00-16:00 (1 octombrie-30 mai). Luni este închis.
- Prețuri: biletul pentru adulți costă 20 RON, iar pentru elevi, studenți și pensionari, 12 RON. Copiii sub 7 ani și persoanele cu dizabilități au intrare gratuită. Pentru grupuri organizate, există reduceri, iar ghidajul este disponibil în română și, uneori, în engleză.
În interior, vei putea explora cele șase camere și grădina, iar ghizii îți vor povesti detalii fascinante despre istorie și legendele locului. Nu uita să verifici programul pe site-ul oficial al Muzeului Iulia Hașdeu pentru eventuale actualizări!
Ce poți vizita prin împrejurimi?
Câmpina și zonele înconjurătoare sunt pline de atracții care merită explorate, așa că îți poți transforma vizita într-o escapadă de weekend. Iată câteva sugestii:
- Muzeul Nicolae Grigorescu (Câmpina): situat la doar câteva minute de castel, acest muzeu găzduiește operele marelui pictor român Nicolae Grigorescu, care a trăit și a creat în Câmpina. Este o opțiune perfectă pentru iubitorii de artă.
- Muzeul Național al Petrolului (Ploiești, 30 minute): dacă te interesează istoria industriei petroliere din România, acest muzeu din Ploiești este o alegere interesantă.
- Valea Prahovei: la doar 20 de minute de Câmpina, vei găsi Sinaia, cu celebrul Castel Peleș și Mănăstirea Sinaia. Dacă ai timp, continuă spre Bușteni (30 de minute), unde poți vizita Castelul Cantacuzino sau să faci drumeții în Munții Bucegi. Pentru inspirație, verifică articolul nostru despre cele mai frumoase castele din România.
👉 Dacă plănuiești să stai peste noapte, găsești opțiuni de cazare în Valea Prahovei sau în Câmpina. Pentru cei care vin din București, există și cazare în capitală, perfectă pentru o escapadă de o zi.
Sursa foto: Shutterstock
Castelul Iuliei Hașdeu poate că a pierdut din misterul de altădată, dar locul rămâne unul care impresionează, uimește și provoacă la meditație. Clădirea, frumoasă și stranie, a rezistat dincolo de viața, durerea și poveștile celor ce au locuit fizic sau doar cu spiritul în acel loc. Iulia Hașdeu și-a găsit liniștea, la fel și îndureratul tată, dar povestea lor poate merge mai departe. Ai fost deja la castel? Ce te-a impresionat cel mai mult?
