Obiceiuri de Paste in Romania

29 apr. 2021, Autor: Rizoiu Cristina

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători, iar obiceiurile specifice fiecărei zone se respectă an de an. Vopsitul ouălor, pasca și mielul sunt doar câteva dintre bunătățile asociate acestei sărbători creștine. În continuare, poți citi mai multe despre tradițiile și obiceiurile de Paște din principalele regiuni ale României, precum și despre bucatele tradiționale, consumate în această perioadă.

Obiceiuri de Paște în Țara Moților

În Țara Moților, în noaptea de Paște, toaca este luată din biserică și dusă la cimitir, unde este păzită de o ceată de tineri. Dacă nu au păzit-o bine sau dacă a fost furată peste noapte, tinerii vor trebui să dea o masă întinsă a doua zi, de care se vor bucura atât „hoții”, cât și „păgubașii”. De cealaltă parte, dacă cei responsabili să fure toaca nu reușesc, ei vor fi cei care vor plăti pentru ospăț.

Arieșeni este cea mai apropiată localitate de Țara Moților, iar de acolo, ai acces rapid la peșteri, ghețarul Scărișoara și piscuri montane, numai bune pentru drumeții.

👉Dacă ești în căutarea unei cazări în Arieșeni, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Obiceiuri de Paște în Transilvania

Cel mai cunoscut obicei de Paște din Transilvania este „stropitul”. Preluată de la maghiari, această tradiție spune că băieții, îmbrăcați în port popular, merg la familiile unde există fete și le stropesc cu parfum, „pentru a nu se veșteji”. Se spune că fetele stropite vor avea noroc întregul an. În Evul Mediu, când acest obicei a intrat pentru prima oară în Transilvania, fetele erau stropite cu apă de fântână; în unele localități, tradiția aceasta încă se păstrează.

Un alt obicei interesant din zona Sibiului spune că, de Paște, se împodobește un pom sau arbust asemănător bradului de Crăciun. Locul globurilor și al betelei este luat de ouă vopsite, dar fără conținut. Pomul este, apoi, așezat într-un ghiveci sau într-o vază, în funcție de dimensiuni, și întregește această sărbătoare. În alte zone din Transilvania, bradul se împodobește cu panglici colorate, apoi se strecoară în curțile fetelor de măritat; în trecut, aceste crenguțe împodobite făceau parte din ritualul de curtare de la sat.

De asemenea, în zona Clujului, unele familii împodobesc o creangă de brad, pentru ultimul membru decedat. Această crenguță este împodobită cu bomboane și covrigi, apoi este dusă la biserică, pentru sfințire. Darurile din brad sunt oferite copiilor sau sătenilor nevoiași, iar creanga este depusă pe mormânt și reprezintă legătura dintre cele două lumi.

👉 Dacă dorești să vezi tradițiile de Paște de aproape și ești în căutarea unei cazări în Cluj-Napoca, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro.

Obiceiuri de Paște în Țara Bârsei

În Țara Bârsei, în jurul Brașovului, se organizează o petrecere mare, pentru întreaga comunitate. Tinerii se împart în grupuri similare cetelor de colindători, strâng ouă de la tinere, apoi merg spre Pietrele lui Solomon, unde vor avea loc mai multe competiții și un picnic. Cea mai cunoscută probă este aruncarea buzduganului.

Obiceiuri de Paște în Câmpulung Moldovenesc

În Câmpulung Moldovenesc, cea mai importantă tradiție este legată de binecuvântarea bucatelor de Înviere. În zorii zilei de duminică, sătenii, cu lumânări în mâini și coșuri de bunătăți, merg la biserică, unde se așază în cerc. Preotul trece pe la fiecare și binecuvântează mâncarea.

Bucatele din acest coș au o simbolistică aparte. Sub farfurie, se află semințe de mac, ce vor fi aruncate în râu, pentru a alunga seceta, sare – pentru belșug, zahăr – pentru vitele bolnave, făină – pentru ca grâul să fie bogat, ceapă și usturoi – pentru a proteja grânele de insecte. Deasupra farfuriei, găsim pască, brânză, șuncă, ouă roșii, ouă încondeiate, pește afumat, flori, sfeclă roșie cu hrean și câteva monede; în trecut, acestea erau din argint. După binecuvântarea coșului, fiecare enoriaș merge acasă, pentru a se bucura de bucate alături de familie.

👉Dacă vrei să explorezi Câmpulung Moldovenesc și ești în căutarea unei cazări, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Obiceiuri de Paște în Crișana

Obiceiurile de Paște din Crișana sunt unele dintre cele mai interesante. În Joia Mare se bate toaca, pentru a alunga spiritele rele și a purifica satul.

Un obicei specific zonei este „trasul la țintă cu ouă clocite”. Odinioară, după slujba de joi seara, tinerii din unele sate culegeau ouă clocite din cuibarele păsărilor și se băteau cu ele în curtea bisericii. În aceeași zi, se aleg și ouăle pentru „împistrare”, adică încondeiere cu semne sacrale. Pentru aceasta, se folosește bijorca, un instrument specific bihorean. În mod tradițional, ouăle sunt încondeiate cu ceară de albine și vopsite cu o soluție din frunze de ceapă.

După Paște, în Duminica Tomii, fetele se prind în „Lioara”, un dans tradițional însoțit de versuri bihorene, ce începe în cimitir, pe morminte, și se continuă pe ulițele satului și pe câmp. În unele sate din Crișana, se aduc la biserică vase și oale umplute cu făină, sare și furaje, pentru a fi sfințite.

Se spune că bucatele pregătite în aceste vase sunt mult mai gustoase, iar animalele care consumă furaje binecuvântate sunt apărate de vrăji și spirite rele. Făina sfințită de preot este folosită pentru a pregăti pâine pe vatră, care se oferă gravidelor și femeilor care doresc să rămână însărcinate. Tradiția spune că aceste femei vor naște copii sănătoși și frumoși.

Obiceiuri de Paște în Maramureș, zona Lăpușului

În prima zi de Paște, copiii mai mici de nouă ani merg la vecini și prieteni, pentru a vesti Învierea Domnului. Gazdele îi răsplătesc oferind fiecărui urător un ou roșu. Tot în Maramureș, este interzisă înnoirea garderobei în post, hainele noi urmând a fi purtate începând cu prima zi de Paște.

👉Dacă ești în căutarea unei cazări în Maramureș, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Obiceiuri de Paște în Banat

În Banat se practică tămâierea bucatelor. După aceea, fiecare mesean primește o linguriță de paști, vin și pâine sfințită. Meniul zilei include ciolan de porc afumat, ouă, friptură de miel și alte preparate tradiționale.

Obiceiuri de Paște în Bucovina

Dacă ajungi în Bucovina de Paște, este posibil să iei parte la o tradiție inedită, specifică acestor zone. În noaptea de Înviere, fetele spală limba clopotului cu apă neîncepută; aceasta este prima apă, luată dimineața din fântână, înaintea tuturor vecinilor. Se spune că această apă, folosită în noaptea de Înviere, are puteri miraculoase.

După spălarea limbii clopotului, apa este folosită pentru ca fetele să se spele pe față, în dimineața zilei de Paște. Tradiția spune că apa le va menține frumoase tot anul și, așa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele, așa vor alerga flăcăii după ele.

Tot în această zonă, este întâlnit un alt obicei interesant. Tinerii duc flori unde locuiesc fetele care le sunt dragi, iar dacă acestea își arată consimțământul la sentimentele lor, le oferă în dar un ou roșu.

În noaptea de Înviere, se lasă luminile aprinse în toată casa și în curte, ca simbol al Luminii aduse de Hristos în lume.

👉Dacă dorești să-ți petreci o vacanță de neuitat în Bucovina, descoperă cele mai bune oferte de cazare pe OLX.ro.

Obiceiuri de Paște în Moldova

În Moldova, după slujba de Înviere, preotul trece pe la fiecare mormânt și citește o rugăciune, alături de familia celor adormiți. Bucatele tradiționale sunt sfințite și oferite de pomană, pentru sufletul celor plecați în lumea de dincolo.

O altă tradiție păstrată din bătrâni este vopsirea ouălor. Acest eveniment are loc în Joia Mare. Tot în această zi se coc pasca și cozonacii. În Vinerea Mare, gospodinele țin post negru și nu coc, deoarece este considerat un păcat.

cozonac

La lăsarea serii, copiii, femeile și bărbații se îmbracă de sărbătoare, iau câteva flori din grădină și se îndreaptă spre biserică. Se trece pe sub Sfânta Masă de trei ori, apoi se cântă Prohodul. Apoi, preotul și enoriașii înconjoară biserica, iar cel mai voinic bărbat din sat poartă în spate o cruce, pe care este întruchipat Iisus Hristos.

În zorii zilei de Paște, se pun, într-un vas cu apă, câteva monede, un ou roșu și unul alb. Copiii care se vor spăla cu această apă vor avea obrajii rumeni, asemenea oului roșu.

Obiceiuri de Paște la Vinerea și Cugir, în județul Alba

În satele Vinerea și Cugir din județul Alba, se păstrează un obicei specific sărbătorilor de Paște, numit „Păștenii”. Cu o vechime de cel puțin 60 de ani, această tradiție debutează în Miercurea Mare. Persoanele care au împlinit vârsta de 60 de ani sunt „păștenii”.

Aceștia se îmbracă în haine populare și străbat ulițele satului în coloană, până la biserică. Bărbații în perechi duc ciuberele împodobite, în care se pun Paștele, pâinea și vinul, în noaptea de Înviere. Îi urmează femei în perechi, care poartă găleți împodobite. Ceremonia este urmată de prăznuirea Cinei celei de Taină, la care participă doar „păștenii”. După aceea, au loc împodobirea Sfântului Mormânt și slujba de Prohod.

Obiceiuri de Paște în Dobrogea

Săptămâna Patimilor are o semnificație aparte în Dobrogea. Luni se face curățenia, marți nu se lucrează, pentru a nu seca grânele și laptele vacilor. Se spune că, dacă se lucrează în marțea din Săptămâna Patimilor, vor apărea dureri de cap și boli tot timpul anului.

În ziua de miercuri se încheie torsul cânepei. Potrivit legendei, o ființă supranaturală, asemănătoare cu Muma Pădurii, „Joimarița”, pedepsește femeile leneșe, care nu termină până miercuri seara treburile ce implică țesut, tors, împletit etc.

Mai apoi, în Joia Mare, se curăță locurile de veci și se aprind lumânări, pentru ca celor de dincolo să le fie cald. Rudele împart vin, pâine și apă. În Vinerea Mare nu se lucrează și nici nu se consumă oțet și untdelemn. Singura activitate permisă este pregătirea pascăi. În ziua de sâmbătă, se finalizează treburile rămase, iar cei care nu au apucat să vopsească ouăle, o pot face în această zi.

În noapte de Înviere, la ora 12, se sting sursele de lumină din biserică, iar sătenii iau Lumină de la preot. Tot în această noapte, se oferă pască înmuiată în vin.

În zorii zilei de Paște, creștinii se spală pe mâini și pe față, după care fac semnul crucii de trei ori și iau o bucată de pască înmuiată în vin. După aceea, ciocnesc ouă roșii. A doua zi de Paște, finii își vizitează nașii și le oferă cadou o sticlă de vin și cozonac.

Un alt obicei specific zonei Dobrogei este „Paparuda”. Tradiția are loc în a treia zi de Paște și constă în stropirea cu apă a unui grup de tinere sau de femei bătrâne, împodobite cu flori și ramuri verzi. Femeile, înfășurate în ghirlande de brusture sau fag, colindă din casă în casă. Se crede că această tradiție este aducătoare de ploaie.

„Caloianul” este o altă tradiție de Paște din Dobrogea. Sătenii fac o păpușă din lut și o îngroapă a treia zi de Paște. După câteva săptămâni este dezgropată, se rupe în bucăți și se împrăștie pe câmp. Se crede că acest ritual aduce belșug, fertilitate și ajută la regenerarea vegetației.

👉Dacă vrei să-ți petreci sărbătorile în Constanța și ești în căutarea unei cazări, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro.

Obiceiuri de Paște în Călărași

În împrejurimile Călărașilor, credincioșii duc la biserică, în noaptea de Înviere, un coș umplut cu ouă roșii, cozonac, pască și cocoși albi. Aceștia din urmă sunt crescuți special pentru această tradiție. Ei vestesc miezul nopții, iar tradiția spune că, atunci când cântă cocoșii albi, Hristos a Înviat! Cel mai norocos sătean este cel al cărui cocos cântă primul. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți oamenilor sărmani din sat.

Obiceiuri de Paște în Oltenia

Potrivit tradiției din Joia Mare, femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, altfel, vor dormi tot anul. În această zi, se crede că sufletele celor decedați se întorc în casele lor, motiv pentru care în fiecare gospodărie se aprinde focul.

Un alt obicei specific satelor din Oltenia se referă la încondeierea ouălor. În această regiune, bărbații încondeiază ouăle. În dimineața de Paște, după ce credincioșii pleacă de la biserică, nimeni nu are voie să intre în locuință, până nu se pune pe scările casei iarbă proaspăt culeasă din grădină. După masa de Paște, finii oferă ouă roșii nașilor, iar feciorii le oferă fetelor ouă roșii, la hora din sat.

Obiceiuri și tradiții culinare de Paște

De Paște, se consumă preparate tradiționale, precum friptură, drob, ouă roșii, pască și cozonac. Să aflăm mai multe despre fiecare în parte:

Friptura – multe familii consumă friptură la masa de Paște, mai ales friptură de miel. Tradiția consumului de miel fript este cunoscută încă din vremurile Vechiului Testament, când sacrificarea mielului le amintea evreilor că Dumnezeu i-a salvat de sub asuprirea egiptenilor. Potrivit vechilor scrieri, mielul trebuia consumat fript și nu fiert;
Drobul de miel – se prepară din măruntaie de miel (ficat, plămâni, inimă, rinichi), verdețuri, ouă, pâine înmuiată în apă și lapte. La nivel global, cel mai apropiat preparat este haggisul scoțian. Acesta se fierbe în burtă de oaie și nu conține o cantitate mare de verdețuri, așa cum este cazul drobului românesc;
Ouăle roșii – acestea sunt prezente în majoritatea meselor de Paște, iar ciocnirea ouălor roșii este o încântare, mai ales pentru copii. Legenda spune că Maica Domnului a așezat un coș cu ouă lângă crucea Domnului, iar acestea s-au înroșit de la sângele picurat. O altă legendă spune că ouăle roșii din ziua de Paște ne feresc de boli și ne purifică;
Pasca – este un preparat dulce, din aluat, brânză și stafide, pregătit de femeile din familie, uneori și de familia extinsă. Pasca are un caracter ritualic, marcat de data pregătirii sale, în joia sau sâmbăta din Săptămâna mare, de forma sa, rotundă sau dreptunghiulară, și de ornamentele din aluat (împletituri, sucituri, zimți, simplă);
Cozonacul – este o prăjitură tradițională românească și bulgărească (unde poartă numele de „kozunak”), ce se pregătește de Paște. În Moldova, există o formă specifică de cozonaci rotunzi, numiți babe, care conțin 20 de ouă, coji rase de lămâie, esențe de rom, vanilie și stafide.

Paștele este una dintre cele mai iubite sărbători românești. Indiferent că îți dorești să introduci tradițiile membrilor mai mici ai familiei sau doar vrei să te inspiri pentru următoarea vacanță de sărbători, sperăm că te-am făcut suficient de curios pentru a descoperi alături de cei dragi cât de frumoase sunt aceste obiceiuri la ele acasă, în regiunile României.