Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei. Unde mergi în minivacanță

---

Prin unele locuri din țară se spune că, începând de la Sfântul Andrei, ziua începe să crească cu „un bob de mei”, iar în altele, că aceasta este ziua Lupului Alb și a Lupului Negru. Primul e ziua, celălalt e noaptea, iar Lupul Alb câștigă bătălia și va face ca ziua să crească. Deși momentul solstițiului de iarnă este abia în preajma Crăciunului, tradiția populară pune pe umerii Sfântului Andrei acest moment. Evident, nu putem uita grâul pus la încolțit, vampirii și usturoiul și alte zeci de tradiții și obiceiuri, unele mai pitorești decât altele. Le trecem în revistă, le preluăm și le ducem mai departe, dar îți dăm și câteva idei de locuri minunate în care ți-ai putea petrece minivacanța de la finele lui noiembrie și începutul lui decembrie. 

• Sfântul Andrei, „cel dintâi chemat”
• Obiceiuri de Sfântul Andrei”
• Unde mergi în minivacanța de Sfântul Andrei
• • Castelul Bran și împrejurimile
  • Alba Iulia
  • Sighișoara
  • Valea Prahovei
  • Mănăstirea Putna
  • Băile Felix
  • City break în București

Sfântul Andrei, „cel dintâi chemat”

Toată lumea creștină îl sărbătorește pe Sfântul Andrei în data de 30 noiembrie, atât ortodocșii, cât și catolicii și protestanții. Sfântul Andrei este numit și „cel dintâi ales”, asta pentru că Biblia îl amintește ca fiind primul dintre ucenicii lui Iisus. După învierea lui Iisus Hristos, apostolii au rămas la Ierusalim până la primul sinod apostolic, despre care se crede că ar fi avut loc în anul 49 e.n., când au stabilit unde va merge fiecare. Apostolului Andrei i-a revenit Scythia, teritoriu care include regiunea mărilor Neagră și Caspică, Rusia de Sud, sudul Uralilor și vestul Kazahstanului, dar și Dobrogea de azi.

Apostolii Andrei și Petru au plecat împreună, au străbătut Asia Mică și Turcia, apoi au ajuns în Balcani. Petru s-a dus spre Roma, iar Andrei a rămas un timp în Dobrogea, după care și-a continuat misiunea în sudul Rusiei de astăzi. Șederea Apostolului în Dobrogea este asociată cu creștinarea celor care locuiau, acum două milenii, în teritoriile de la malul Mării Negre.

Se crede că Apostolul ar fi stat într-o peșteră situată în apropierea localității Ion Corvin din județul Constanta, în jurul căreia s-a întemeiat o mănăstire, care azi poartă numele de „Peștera Sfântului Andrei”. Uitată și abandonată după ce otomanii au cucerit Dobrogea, peștera și legendele ei au fost readuse în actualitate în 1944, când s-a construit o biserică care îngloba peștera. În perioada comunistă, aceasta a rămas în paragină, dar după 1989 s-a amenajat aici un ansamblu monahal care a readus peștera Apostolului în atenția publică.

Cultul creștin al Sfântului Andrei s-a împletit cu obiceiuri precreștine, unele dintre ele venite de la greci, altele, de la daci. Acesta este unul dintre motivele pentru care Sfântul Andrei mai este numit și Sfântul Lupilor, foarte probabil asocierea fiind făcută ca urmare a steagului dacic în formă de lup.

Obiceiuri de Sfântul Andrei

Unele dintre tradițiile legate de Sfântul Andrei sunt binecunoscute în întreaga țară, altele sunt regionale și țin de obiceiuri ale locului. Ceea ce este interesant – și dovedește continuitate și legătura de peste timp dintre generații – este faptul că multe dintre acestea își au rădăcinile în credințele precreștine de acum mai bine de 3000 de ani. 

Noaptea de Sfântul Andrei este considerată de mulți ca fiind echivalentul Halloween-ului occidental, datorită tradițiilor și superstițiilor legate de duhuri, strigoi și vampiri. Pe lângă aceasta, sunt multe alte elemente specifice care au legătură mai ales cu faptul că momentul marchează apropierea iernii, iar multe dintre obiceiuri sunt asociate cu dorința de renaștere și regenerare a naturii.

Grâul. Obiceiul de a pune grâu la încolțit vine de la festivalurile antice grecești și romane. Simbol al nemuririi, al reînvierii și renașterii, dar și al fertilității, grâul pus la încolțit era semn de viață, belșug și o garanție că natura va renaște. Nu întâmplător, era și este asociat perioadei noiembrie – decembrie, când nopțile sunt lungi și zilele, foarte scurte. Obiceiul grâului pus la încolțit de Sfântul Andrei este întâlnit în toată regiunea Balcanilor, dar și în Europa de sud și est. 

Calendarul cepei dezvăluie cum vor fi lunile anului viitor și se practică în regiuni din Moldova, dar și în Ardeal. În alte zone obiceiul este asociat cu ziua de Anul Nou. În ajun de Sfântul Andrei se aleg 12 cepe identice, care se pun unele lângă altele, la loc ferit și întunecat, pentru a fi verificate apoi de Anul Nou sau de Crăciun. Cele stricate vor semnala luni rele pentru agricultură, cele rămase bune, perioadele favorabile.

Ramuri de pomi fructiferi. Mai ales în Ardeal, dar și în alte regiuni, în ajun sau chiar în ziua de 30 noiembrie, se adună ramuri tinere de pomi fructiferi, care se pun în apă, în casă, la căldură. Dacă înfloresc până la Crăciun, este considerat semn de noroc și sănătate. Obiceiul are rădăcini romane, fiind probabil preluat de dacii din zonele cucerite. 

Usturoiul. Leac și protector împotriva șerpilor în Egiptul Antic, pavăză împotriva deochiului, nebuniei și a sufletelor morților reîntoarse printre cei vii, dar și plantă sacră, usturoiul a devenit armă de temut împotriva duhurilor necurate, a vampirilor și altor demoni, însă legătura dintre ziua Apostolului Andrei și usturoi este incertă. Probabil s-a suprapus peste credința că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie se deschid porțile dintre lumi și duhurile pot umbla prin lume. Pentru a se feri de spirite, erau atârnate funii cu usturoi la tocurile ușilor și la intrarea în orice staul.

În unele zone din Carpați, oierii au și azi obiceiul de a-și freca mâinile cu usturoi pisat înainte de primul muls al oilor, pentru a le feri pe mioare de mușcătura șarpelui și de lupi. Mai mult, usturoiul ferea de spirite rele și în credința veche a popoarelor balcanice, iar toate acestea, amestecate și trecute prin sita timpului, l-au legat pe Sfântul Andrei de usturoi. 

Oale întoarse cu gura-n jos. Superstiție păgână, ritualul se practică prin Moldova, dar și în zonele din nordul Transilvaniei și Oltenia. Acesta pleacă de la ideea spiritelor rele descătușate în noaptea de Sfântul Andrei, spirite care s-ar putea „ascunde” în toate locurile goale. 

Busuioc. Plantă cu puteri magice, asociată frecvent ritualurilor păgâne și creștine, busuiocul este prezent și în ziua Sfântului Andrei. Pus sub pernă, va arăta fetelor nemăritate, în vis, ursitul. Totodată, busuiocul dezleagă și ferește de farmece și duhuri rele.

Lupii. Asocierea Sfântului Andrei cu lupii în tradiția populară nu este deloc întâmplătoare. Lupta dintre lupul cel bun și cel rău este parte a conflictului ancestral dintre bine și rău, zi și noapte, viață și moarte. Ziua Apostolului mai este numită și ziua lupului, lupii fiind sălbăticiuni prezente în miturile și legendele românești. Steagul dacilor și legenda Lupului Alb, care a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei și a stat cu Apostolul Andrei în peștera din Dobrogea, sunt elemente de referință.

Unde mergi în minivacanța de Sfântul Andrei

Ziua de 30 noiembrie este zi liberă legală și este urmată de 1 Decembrie, Ziua Națională, de asemenea zi nelucrătoare. Cele două zile sunt ideale pentru o minivacanță. Vremea este încă bună, așa că dacă iei în calcul o ieșire între două anotimpuri, toamnă și iarnă, acesta este momentul ideal. 

Locurile perfecte pentru a petrece cele două zile sunt cele care surprind cel mai bine atmosfera specifică acestor sărbători speciale. 

Castelul Bran și împrejurimile

Este locul perfect pentru petrecerea Halloween-ului românesc. Supranumit și Castelul lui Dracula, este amplasat la intrarea în culoarul Rucar – Bran, pe drumul ce leagă Braşovul de Câmpulung și este încadrat de munţii Bucegi și Piatra Craiului. Se află la 30 de kilometri distanță de Brașov și puțin peste 200 față de București. Zona Bran – Moeciu este printre cele mai căutate pentru vacanțe și excursii de câteva zile, mai ales că există nenumărate posibilități de cazare.

Vizitarea castelului Bran este obligatorie, indiferent dacă ai mai făcut asta și cu alte ocazii. Vei descoperi mereu ceva nou, pentru că aici se organizează evenimente tematice care se încadrează perfect cu aerul medieval al acestuia și aduc legendele în realitatea imediată. 

Alba Iulia 

Orașul Marii Uniri, Alba Iulia este un loc pe care nu trebuie să-l ratezi, iar minivacanța de Sfântul Andrei și 1 Decembrie este un prilej perfect. Primul obiectiv este Cetatea Alba Carolina. La miezul zilei are loc ceremonia de schimbare a gărzii austriece de la Poarta a III-a, iar momentul trebuie văzut, pentru că vei avea sentimentul real al călătoriei în timp. Fiind zile de mare sărbătoare, se vor trage și salve de tun, ceea ce va întregi spectacolul. 

Alte obiective care trebuie bifate sunt Poarta Monetăriei Principatului Transilvaniei, Poarta de Sud a Castrului Roman, Tabăra Militară, Platforma de artilerie și, obligatoriu, locul de belvedere, pentru panorama splendidă pe care o oferă peste oraș și vecinătăți, totul grupat în așa numitul traseu al celor Trei Fortificații. 

Nu omite Catedrala Ortodoxă, unde au fost încoronați Regele Ferdinand și Regina Maria, dar nici Catedrala Romano-Catolică, unde în zilele de weekend și cu ocazia marilor sărbători au loc demonstrațiile militare ale Legiunii a XIII-a Gemina.

Sighișoara

Orașul este un veritabil muzeu în aer liber, așa că oferta obiectivelor care trebuie văzute și admirate este pe măsura celor mai înalte așteptări. Dacă vremea este bună, poți face un tur al bisericilor ortodoxe, romano-catolice și greco-catolice din Sighisoara. Fiecare în parte are câte o poveste. Vei admira cu această ocazie, din diferite unghiuri, și cele nouă turnuri de apărare aflate încă în picioare și te vei plimba pe străduțele medievale pavate cu piatră.  

Nu rata Turnul cu Ceas, în care poți urca pentru o panoramă fantastică, Scara Acoperită, construită în anul 1660, și cele peste 170 de trepte ale ei (inițial avea 300) și descoperă poveștile locului. Sau, pur și simplu, mergi unde te duc pașii.

Valea Prahovei

Tradițional unele dintre cele mai frecventate destinații din România, stațiunile montane de pe Valea Prahovei pot fi o alegere perfectă pentru minivacanța de Sfântul Andrei și 1 Decembrie. Este foarte probabil ca aceste locuri să ofere și șansa primelor ture pe schiuri. Valea Prahovei oferă în primul rând condiții de agrement și distracție, obiectivele turistice fiind aproape mereu pe locul doi. Cu toate acestea, poți lua în calcul castelele Peleș și Pelișor, Mănăstirea Sinaia și Castelul Cantacuzino din Busteni.

Ca să îmbini distracția cu tradiția, comandă și o porție de fasole cu ciolan la unul din zecile de restaurante din stațiunile de pe Valea Prahovei și bea, în cinstea Zilei Naționale, un pahar de vin fiert.

Mănăstirea Putna

Loc încărcat de istorie și spiritualitate, Mănăstirea Putna este unul dintre obiectivele care pot fi luate în calcul pentru minivacanța de Sfântul Andrei și 1 Decembrie. Situată la circa 70 de kilometri de Suceava, Putna este ctitoria lui Ștefan cel Mare. Poți vedea Mănăstirea, chilia lui Daniil Sihastru, săpată direct în stâncă cu dalta și ciocanul, biserica din lemn a lui Dragoș Vodă, cea mai veche biserică de lemn din Europa, și poți face o drumeție până la cascada Bursuc. 

Dacă te vei caza la pensiunile din Bucovina, ai putea bea covașă, o băutură preparată prin fermentare din mei, tradițională zonelor din Moldova în perioada Sfântului Andrei. O vorbă din popor spune că cei care beau covașă sunt feriți de duhurile rele și strigoii care umblă liberi. Covașa este o băutură acidulată cu gust dulce acrișor, foarte asemănătoare cu braga. 

Băile Felix

Este cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din România și se află la doar zece kilometri de Oradea. Pe lângă bazinele cu apă termală și tratamentele spa, poți vizita Peștera Urșilor și fenomenele carstice de pe Dealul Șomleului, Avenul de la Betfia sau Avenul „Hudra Bradii”. Acesta are o adâncime de 86 de metri, puțul său având o cădere aproape verticală de 54 de metri. 

Cei interesați de istorie și de arhitectură pot admira Capela de la Haieu, construită în secolul al XIV-lea, în care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene și gotice, clădirea Sanifarm, o fostă mănăstire aparținătoare ordinului călugăresc Sf. Vincențiu, Biserica de lemn din Brusturi și Biserica Greco-Catolică din Băile Felix.

City break în București

Pentru cei care nu locuiesc în Capitală, minivacanța de la debutul iernii poate să fie un moment perfect pentru a încerca un city break la Bucuresti. Ai o sumedenie de lucruri de văzut și de făcut. Ia în calcul parada militară de la Arcul de Triumf, dacă se va organiza cu public anul acesta. Este o diferență uriașă între a o vedea la televizor și experiența defilării militare de la fața locului. În plus, poți urca în Arcul de Triumf, pentru a admira panorama Capitalei.

Pune pe lista obiectivelor de vizitat: Muzeul de Istorie și Muzeul Militar, dar și Catedrala Neamului și, dacă ai vreme, Palatul Parlamentului. Nu rata sub nicio formă Centrul Vechi și, dacă mai ai energie, încearcă să te bucuri de tihna și culoarea caselor tradiționale din Muzeul Satului. Seara poți admira spectacolul fântânilor din Piața Unirii. 

În plus, în seara zilei de 1 Decembrie se aprind, de regulă, luminițele pentru Sărbători, așa că un city break în București se va termina cum nu se poate mai spectaculos. 

Sunt multe alte lucruri plăcute, interesante sau spectaculoase de făcut în minivacanța aceasta. Alegerile depind de contextul sanitar, de vreme, de timpul pe care îl implică deplasarea și de cât de mare este pofta de călătorie și aventură. Cert este că această minivacanță poate fi un prilej perfect pentru a descoperi locuri noi și pentru a îmbina în mod fericit utilul cu plăcutul. 

Surse: Dicționar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere – Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Polirom, 2009 

Sursa foto: Shutterstock.com