Considerat de mulți drept „cel mai frumos drum din lume”, Transfăgărășanul traversează Munții Făgăraș și leagă Muntenia de Transilvania printr-un peisaj spectaculos, plin de serpentine amețitoare și priveliști de neuitat. De-a lungul celor aproximativ 150 km, călătorii descoperă atracții turistice unice – de la Cascada și Lacul Bâlea, până la impunătorul Baraj Vidraru sau istorica Cetate Poenari. Totuși, pentru a te bucura pe deplin de experiență, este esențial să cunoști condițiile de circulație și perioada optimă de vizitare, deoarece traseul montan este deschis doar câteva luni pe an.
Istoria unui drum de poveste
Construcția Transfăgărășanului a început la începutul anilor ’70, în perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu, având inițial un scop strategic: asigurarea unei rute rapide de trecere peste Munții Făgăraș, în contextul tensiunilor geopolitice de atunci.
Ridicarea drumului a fost o adevărată provocare inginerească, fiind necesare mii de tone de dinamită pentru a străpunge stâncile și pentru a săpa tunelurile. Muncitorii și armata au lucrat în condiții extreme de altitudine și climă, iar costul uman al acestui proiect a fost unul ridicat.
Finalizat în 1974, Transfăgărășanul a devenit rapid mai mult decât o rută strategică – a devenit un simbol al ambiției și rezistenței, transformându-se într-o atracție turistică de renume mondial. Astăzi, șoseaua alpină este comparată adesea cu cele mai spectaculoase drumuri din Alpi, fiind un magnet pentru turiști, motocicliști și pasionați de condus din toată lumea.
Sursa foto: Shutterstock
Transfăgărășan – acces și traseu
Cu un traseu ce străbate Munții Făgăraș pe o lungime de aproximativ 150 de kilometri, drumul oferă priveliști unice, serpentine amețitoare și acces la unele dintre cele mai importante atracții naturale și istorice din zonă. Pentru a te bucura de o experiență completă, este esențial să cunoști detalii despre acces, traseu și particularitățile lui.
Accesul pe Transfăgărășan se poate face din două direcții principale, în funcție de zona din care vii: dinspre sud, prin județul Argeș, sau dinspre nord, prin județul Sibiu. Ambele variante oferă priveliști spectaculoase și numeroase opriri turistice.
Acces dinspre sud – Argeș
Dacă vii din București, cel mai simplu traseu este București – Pitești – Curtea de Argeș – Bascov, pe DN7C, care reprezintă de fapt începutul traseului spre Transfăgărășan . De aici, drumul urcă pe lângă Lacul și Barajul Vidraru, continuă prin păduri de munte și serpentine abrupte, până ajunge în zona alpină, la altitudini de peste 2.000 de metri.
Această rută este ideală dacă vrei să vizitezi și obiective precum Cetatea Poenari sau Barajul Vidraru, două atracții importante de pe latura sudică.
Acces dinspre nord – Sibiu
Dacă vii din Transilvania, drumul către Transfăgărășan începe din Cârțișoara, o localitate situată la aproximativ 40 km de Sibiu. De aici, DN7C urcă spre Cascada Bâlea și Lacul Bâlea, una dintre cele mai vizitate zone de pe întreg traseul. Partea nordică este renumită pentru serpentinele spectaculoase și pentru punctele de belvedere ce oferă panorame impresionante asupra Munților Făgăraș.
Conexiuni cu alte orașe mari
- Din București, distanța până la intrarea sudică este de aproximativ 200 km (3–4 ore de condus).
- Din Sibiu, distanța până la intrarea nordică este de aproximativ 40 km (aproximativ 40 de minute).
- Din Brașov, poți ajunge pe Transfăgărășan fie prin Sibiu (aproximativ 140 km), fie prin Curtea de Argeș (aproximativ 180 km).
Recomandări pentru turiști
Indiferent de direcția aleasă, este recomandat să aloci întreaga zi pentru parcurgerea drumului și pentru opriri la principalele obiective turistice. Verifică înainte de plecare starea vremii și anunțurile oficiale legate de circulație, deoarece Transfăgărășanul este deschis complet doar în perioada iunie–octombrie.
Sursa foto: Shutterstock
Condiții de circulație pe Transfăgărășan
Circulația pe DN7C nu este permisă pe tot parcursul anului, iar șoferii trebuie să țină cont de programul de deschidere, de restricțiile temporare și de capriciile vremii la altitudine.
Perioada de deschidere a Transfăgărășanului
Din cauza altitudinii și a ninsorilor abundente, sectorul alpin al Transfăgărășanului – cuprins între Bâlea Cascadă și Piscul Negru – este deschis complet doar între iunie și octombrie. În restul anului, circulația este închisă, iar accesul la Lacul Bâlea se face doar cu telecabina dinspre Cârțișoara. În 2025, redeschiderea oficială a avut loc pe 5 iunie, conform programului obișnuit stabilit de CNAIR.
Programul zilnic de circulație
Chiar și pe durata verii, circulația este permisă doar pe timp de zi. Intervalul oficial este între 07:00 și 21:00. După această oră, accesul este interzis pe sectorul de mare altitudine, din motive de siguranță. Vremea schimbătoare, ceața densă sau alunecările de teren fac ca această regulă să fie obligatorie, indiferent de condițiile meteo momentane.
Restricții temporare și evenimente
Pe lângă programul standard, Transfăgărășanul poate fi închis temporar pentru diverse evenimente sportive sau pentru lucrări de întreținere. De exemplu, în august 2025, o porțiune de aproximativ 24 km a fost restricționată pentru un eveniment automobilistic, iar în timpul Turului Ciclist al Sibiului au existat restricții de trafic temporare pe anumite tronsoane. Astfel de situații sunt anunțate din timp de autorități și este recomandat ca turiștii să verifice înainte de plecare site-ul CNAIR sau paginile DRDP.
Condiții meteo și siguranța traficului
La peste 2.000 de metri altitudine, vremea se poate schimba brusc. Chiar și vara pot apărea ploi torențiale, ceață densă sau temperaturi scăzute. Toamna, la primele ninsori, circulația se desfășoară deja în condiții de iarnă, cu utilaje de deszăpezire și material antiderapant. Din acest motiv, șoferii sunt sfătuiți să conducă prudent, să adapteze viteza la traseu și să oprească doar în zonele special amenajate.
Cauți cazare pe Transfăgărășan? Găsești pe OLX.ro
Top atracții turistice pe Transfăgărășan
Transfăgărășanul nu este doar un drum spectaculos, ci și o adevărată colecție de atracții turistice ce transformă fiecare oprire într-o experiență memorabilă. De la lacuri glaciare aflate la peste 2.000 de metri altitudine, la baraje impresionante, cascade spectaculoase și cetăți pline de istorie, DN7C adună unele dintre cele mai frumoase obiective turistice din România. Fie că ești pasionat de natură, istorie sau pur și simplu de peisaje unice, pe Transfăgărășan vei găsi locuri care merită descoperite și fotografiate.
Lacul Bâlea
Aflat la peste 2.000 m altitudine, Lacul Bâlea este un lac glaciar spectaculos, înconjurat de culmile Munților Făgăraș. Vara, drumul până aici dezvăluie panorame impresionante, iar iarna, zona este cunoscută pentru hotelul de gheață Bâlea Lac și peisajele alpine de poveste.
Cascada Bâlea
Situată la aproximativ 1.200 m altitudine, Cascada Bâlea este una dintre cele mai înalte cascade în trepte din România (60 m). Este vizibilă de pe traseu și poate fi vizitată ușor, înainte de a urca spre Lacul Bâlea.
Barajul și Lacul Vidraru
Un simbol al ingineriei românești, Barajul Vidraru a fost construit în anii ’60 și rămâne unul dintre cele mai mari baraje din țară. Platforma barajului oferă o panoramă spectaculoasă asupra lacului artificial și a munților din jur, fiind un loc perfect pentru fotografii.
Sursa foto: Shutterstock
Cetatea Poenari
Ridicată pe un vârf abrupt, Cetatea Poenari este cunoscută drept „cetatea lui Vlad Țepeș”. Accesul se face urcând cele peste 1.400 de trepte, dar priveliștea de la înălțime merită efortul. Este un obiectiv istoric încărcat de legende.
Sursa foto: Shutterstock
Tunelul Capra–Bâlea
Cel mai lung tunel rutier din România (887 m) traversează muntele și face legătura între versantul sudic și cel nordic al Transfăgărășanului. Intrarea și ieșirea din tunel dezvăluie unele dintre cele mai spectaculoase panorame ale traseului.
Cascada Capra
Mai puțin cunoscută decât Cascada Bâlea, dar la fel de pitorească, Cascada Capra se află în apropierea cabanei cu același nume și este un loc de popas ideal înainte de a continua drumul spre lacurile glaciare.
Sursa foto: Shutterstock
Belvederile și punctele panoramice
De-a lungul șoselei, numeroase parcări și zone de belvedere oferă ocazia de a admira serpentinele amețitoare, culmile Făgărașului și priveliști care au consacrat Transfăgărășanul drept „cel mai spectaculos drum din lume”.
Descoperă și alte trasee montane, AICI
Mănăstirea Curtea de Argeș
Dacă Transfăgărășanul a fost visul lui Manole, Mănăstirea este marea sa realizare. Dar, dincolo de legende, bijuteria arhitecturală cu turle răsucite din piatră albă este ctitoria lui Neagoe Basarab (1512-1517). Biserica a fost ridicată pe locul vechii mitropolii, iar pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. O parte din pictura originală este la Muzeul Național de Artă din București. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată în 1886, de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus și unele modificări. Construită din piatră fățuită și profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodița, reluat, ulterior, și în alte construcții (mitropolia din București, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, mănăstirea Tismana etc.).
Dacă ești în căutare de oferte de cazare în Curtea de Argeș, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro.
Curtea Domnească din Curtea de Argeș
În centrul orașului, fostă Capitală a Țării Românești, pot fi vizitate ruinele Curții Domnești, clădite în secolul al XIII-lea. Astăzi, au rămas doar câteva ziduri și structuri de piatră ale celor două pivnițe din casele domnești, descoperite în urma săpăturilor arheologice, și există certitudinea că acestea au aparținut lui Neagoe Basarab și lui Basarab I.
Sursa foto: Shutterstock
Cetatea Medievală a Sibiului
Dacă ai biruit Transfăgărășanul și ai trecut de partea cealaltă a munților, de la Cârțișoara, unde se termină „drumul norilor”, și până la Sibiu mai sunt doar 45 de kilometri, drum de 30 de minute pe care merită să-l faci, fie și numai pentru a vedea Cetatea Medievală din „Orașul Roșu”. Era numit așa, pentru zecile de clădiri din cărămidă roșie care se vedeau de la mare distanță. Strada Cetății este, astăzi, una dintre zonele cele mai vizitate din Sibiu, întrucât păstrează aerul medieval al vechii cetăți, cu ziduri de fortificații, turnuri înalte și bastioane de apărare.
În timpul ocupației habsburgice, Sibiu era al doilea oraș ca importanță după Viena, datorită poziționării sale aproape de “Porțile Orientului”, adică în vecinătatea granițelor Imperiului Otoman, care a ocupat regiunea Moldovei, timp de mai multe secole.
Găsești cazare în Sibiu și în județul Sibiu, pe OLX.ro
Sursa foto: Shutterstock
Întrebări frecvente despre Transfăgărășan
Când este deschis Transfăgărășanul pentru circulație?
Drumul este, de regulă, deschis complet între lunile iunie și octombrie, în funcție de condițiile meteo și de cantitatea de zăpadă. În restul anului, porțiunile înalte (în special zona Bâlea Lac) sunt închise din cauza riscului de avalanșe și ninsori abundente.
Care este lungimea Transfăgărășanului și ce altitudini atinge?
Șoseaua are aproximativ 150 km și urcă până la o altitudine de peste 2.000 m, în apropiere de Bâlea Lac.
Ce atracții turistice pot fi vizitate pe Transfăgărășan?
Printre cele mai populare obiective se numără: Lacul și Cascada Bâlea, Barajul și Lacul Vidraru, Cetatea Poenari, Tunelul Capra-Bâlea, dar și numeroase puncte panoramice spectaculoase.
Se poate urca la Bâlea Lac iarna?
Da, însă nu cu mașina. Accesul se face cu telecabina de la Bâlea Cascadă, deoarece drumul este închis.
Este periculos să conduci pe Transfăgărășan?
Șoseaua are multe serpentine strânse și diferențe mari de nivel. Deși este asfaltată, necesită atenție sporită, mai ales pe timp de ploaie, ceață sau aglomerație.
Există taxe de acces pentru Transfăgărășan?
Nu, circulația este gratuită. Totuși, unele atracții (de exemplu, Cetatea Poenari sau parcările private) pot percepe taxe.
Unde se poate caza în apropiere de Transfăgărășan?
Vizitatorii pot găsi pensiuni și cabane în zona Cârțișoara, Arefu, Bâlea Cascadă, Bâlea Lac sau în localitățile de pe Valea Argeșului.
Care este cea mai spectaculoasă porțiune a drumului?
Cea mai fotografiată zonă este cea din apropierea Lacului Bâlea, unde serpentinele în formă de „ac de păr” oferă o panoramă impresionantă.
Pot călători cu bicicleta sau motocicleta pe Transfăgărășan?
Da, drumul este foarte apreciat de bicicliști și motocicliști, dar necesită pregătire fizică și atenție sporită din cauza traficului și a pantelor abrupte.
Cum verific condițiile de trafic înainte de plecare?
Informații actualizate pot fi găsite pe site-ul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), la secțiunea Drumuri Naționale, sau în buletinele de circulație oferite de Poliția Rutieră.
Transfăgărășanul nu este doar un drum spectaculos, ci o adevărată experiență de călătorie prin inima Munților Făgăraș. Indiferent dacă alegi să-l parcurgi pentru peisajele amețitoare, pentru atracțiile turistice precum Lacul Bâlea, Barajul Vidraru sau Cetatea Poenari, ori pur și simplu pentru plăcerea condusului, acest traseu rămâne unul dintre cele mai impresionante din România și din Europa.
Dacă plănuiești o excursie pe Transfăgărășan, verifică în prealabil condițiile de trafic, ia în calcul perioada optimă (vara până la începutul toamnei) și pregătește-te pentru momente memorabile. Fie că ești pasionat de natură, istorie sau aventură, Transfăgărășanul este destinația perfectă pentru o vacanță reușită în România.
