Cele mai frumoase mănăstiri din România

---

Mănăstirile din România sunt atracții turistice deosebite care îmbină spiritualitatea poporului român cu arhitectura specifică fiecărei epoci. Multe dintre aceste lăcașuri de cult au sute de ani vechime și totuși se păstrează într-o stare excelentă. În lista de mai jos am inclus unele dintre cele mai reprezentative mănăstiri – de la biserici de lemn pictate manual la mănăstiri fortificate și monumente incluse în patrimoniul UNESCO.

Acest ghid cu cele mai frumoase mănăstiri din România oferă un adevărat periplu la mănăstirile din țara noastră, din toate regiunile istorice, pentru a descoperi cele mai frumoase locuri din România și a înțelege bogăția culturală și spirituală a acestor lăcașuri de cult românești. În top 25 cele mai frumoase mănăstiri din România se regăsesc:

• Mănăstirea Putna
• Mănăstirea Voroneț
• Mănăstirea Neamț
• Mănăstirea Sâmbăta de Sus
• Mănăstirea Moldovița
• Mănăstirea Cozia
• Mănăstirea Agapia
• Mănăstirea Cernica
• Mănăstirea Curtea de Argeș
• Mănăstirea Nicula
• Mănăstirea Prislop
• Mănăstirea Tismana
• Mănăstirea Horezu
• Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei
• Mănăstirea Radu Vodă
• Mănăstirea Bârsana
• Mănăstirea Ghighiu
• Mănăstirea Caraiman
• Mănăstirea Frăsinei
• Mănăstirea Dervent
• Mănăstirea Petru Vodă
• Mănăstirea Sinaia
• Mănăstirea Cârța
• Mănăstirea Rohia
• Mănăstirea Cetățuia

Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna este unul dintre cele mai cunoscute și importante lăcașuri de cult din România, adesea numită de poetul Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc”. Situată la aproximativ 33 km de orașul Rădăuți, în județul Suceava, mănăstirea a fost ctitorită în anul 1466 la porunca domnitorului Ștefan cel Mare, fiind finalizată și sfințită în 1469​. Mănăstirea Putna servește drept necropolă a marelui voievod – aici se află mormântul lui Ștefan cel Mare și al membrilor familiei sale.

De-a lungul secolelor, Putna a fost un important centru cultural: în scriptoriul mănăstirii s-au copiat manuscrise și s-au realizat miniaturi prețioase, iar astăzi lăcașul adăpostește un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii medievale, manuscrise, icoane și alte obiecte de patrimoniu​.

Ansamblul mănăstirii este inclus pe Lista Monumentelor Istorice din România, conservându-și farmecul original de cetate medievală (incinta fortificată cu turn de intrare fiind terminată în 1481)​. Legenda întemeierii sale amintește de sihastrul Daniil, la sfatul căruia Ștefan cel Mare ar fi ridicat mănăstirea pe valea râului Putna, după o victorie în luptă.

👉Dacă dorești să vizitezi Mănăstirea Putna și ești în căutarea unei cazări în Rădăuți, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro! Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Mănăstirea Voroneț

Mănăstirea Voroneț, una dintre cele mai importante atracții turistice în Bucovina, este supranumită „Capela Sixtină a Estului” și se află în afara orașului Gura Humorului. În fapt, este un complex monahal medieval, ctitorit de Ștefan cel Mare. Mănăstirea a fost ridicată pe locul unei biserici de lemn, iar după finalizarea construcției, a fost preluat hramul acesteia, respectiv Sfântul Gheorghe. 

Lăcașul de cult a fost ridicat în anul 1488 și a devenit rapid un centru regional de credință și cultură, loc pe care îl ocupă și astăzi. Ceea ce o face faimoasă în întreaga lume este pictura exterioară de un albastru intens și unic, cunoscut drept „albastru de Voroneț”, care acoperă pereții bisericii. Scenele biblice și religioase pictate aici sunt considerate adevărate capodopere ale artei bizantine târzii, remarcabile prin expresivitate și culoare​. Datorită acestei valori artistice, Voroneț (Biserica Sf. Gheorghe) face parte din grupul de biserici pictate din nordul Moldovei, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO din 1993.

Legenda locală spune că mănăstirea a fost ridicată tot la sfatul lui Daniil Sihastrul: se povestește că Ștefan cel Mare, deznădăjduit după luptele cu turcii, se gândea să cedeze, însă este sfătuit de Daniil Sihastrul să construiască o biserică pe acele locuri și va câștiga lupta. Însuși monumentul funerar al sihastrului se află aproape de Voroneț.

👉 Dacă îți dorești să ajungi la Voroneț, uită-te pe ofertele de cazare in Voronet de pe OLX.ro! Sigur vei găsi o ofertă potrivită nevoilor tale.

Mănăstirea Neamț

Mănăstirea Neamț este un alt lăcaș de cult ctitorit de Ștefan cel Mare și este situat în satul Mănăstirea Neamț, din județul Neamț. De această dată, are hramul Înălțării Domnului, fiind cea mai veche mănăstire din Moldova, construită în 1407. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul Înălțarea Domnului, a fost zidită ulterior de Ștefan cel Mare între 1497-1499, după ce o construcție anterioară fusese afectată de un cutremur​. În curtea mănăstirii se mai află două biserici, un turn și două paraclise, iar clopotnița are 11 clopote și include un muzeu de artă bisericească.

Lăcașul de cult Neamț, una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România, impresionează prin arhitectura sa moldovenească cu influențe gotice – portalurile și ferestrele gotice ale bisericii sunt considerate modele de artă medievală. În incinta mănăstirii se află și turnul-clopotniță și chilii dispuse ca o mică cetate medievală. De altfel, datorită întinderii sale, mănăstirea a fost numită uneori „Ierusalimul ortodoxiei române”.

De-a lungul timpului, Mănăstirea Neamț a fost un important centru de învățătură: aici a funcționat o școală de caligrafi și copiști de cărți bisericești încă din secolul al XV-lea​. Mănăstirea adăpostește astăzi numeroase obiecte de patrimoniu și o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului (dăruită de împăratul bizantin în secolul al XIV-lea).

👉Dacă dorești să vizitezi Mănăstirea Neamț, vezi ofertele de cazare în Neamț de pe OLX.ro! Suntem convinși că vei găsi cele mai frumoase și primitoare pensiuni!

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Sâmbăta de Sus, numită și „Mănăstirea Brâncoveanu”, se află în comuna cu același nume, din județul Brașov, la poalele Munților Făgăraș. A fost ctitorită în anul 1657, de către vornicul Preda Brâncoveanu, ca un așezământ de călugări. Mănăstirea a fost restaurată în 1926 și sfințită în timpul domniei Regelui Mihai I. Biserica mare poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și păstrează portretul ultimului rege al României, Mihai I, pictat în pridvor (ca semn al contribuției Casei Regale la refacerea lăcașului).

Astăzi, Mănăstirea Sâmbăta de Sus este un important centru de pelerinaj din Țara Făgărașului, cunoscută atât pentru valoarea sa istorică, cât și pentru cadrul natural deosebit. Complexul monahal este amplasat într-o poiană retrasă, cu priveliști pitorești spre munți. Fiind una dintre cele mai vizitate atracții din Brașov – alături de Biserica Neagră, Strada Sforii din Brașov și Castelul Bran – mănăstirea oferă turiștilor un colț de liniște și spiritualitate.

👉  Vrei să vizitezi și tu una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România? Vezi pe OLX.ro oferte de cazare în Bran și vizitează mănăstirea Sâmbăta de Sus!

Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldovița se află în satul Vatra Moldoviței din județul Suceava, la aproximativ 22 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc. A fost construită la porunca domnitorului Petru Rareș, în anul 1532, și are hramul Buna Vestire. În perioada austriacă (după 1785) mănăstirea a fost închisă și a început să se ruineze, însă între 1954-1960 s-au realizat ample lucrări de restaurare care i-au redat strălucirea de odinioară.

Datorită picturilor sale murale exterioare bine conservate și a arhitecturii de epocă moldovenească, Mănăstirea Moldovița face parte, alături de Voroneț, din grupul de mănăstiri din România în patrimoniul UNESCO (Bisericile pictate din nordul Moldovei)​. Culorile predominante ale frescelor de la Moldovița (un galben auriu și un verde intens) impresionează privitorul, iar scena Asediului Constantinopolului pictată pe peretele sudic este celebră pentru dinamismul compoziției.

În muzeul mănăstirii pot fi văzute astăzi diverse manuscrise vechi și obiecte de cult, inclusiv o ferecătură de Evanghelie dăruită de Petru Rareș. Moldovița rămâne un loc de mare valoare spirituală și artistică, inclus în orice recomandare despre ce mănăstiri să vizitezi în România.

👉 Dacă și tu vrei să vizitezi Moldovița, una dintre mănăstirile de top din România, poți arunca o privire peste ofertele de cazare în Câmpulung Moldovenesc, disponibile pe OLX.ro.

Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia se află pe malul râului Olt, aproape de localitatea Călimănești, în județul Vâlcea. Este una dintre cele mai vechi și importante mănăstiri din România, fiind ctitorită de domnitorul Mircea cel Bătrân între anii 1387-1388. La început, era cunoscută sub numele de „Mănăstirea Nucet”, urmând ca, mai târziu, să preia numele muntelui din apropiere.

Biserica mare, cu hramul Sfânta Treime, păstrează stilul arhitectural bizantin târziu cu influențe sârbești – asemănător unor biserici medievale din Serbia. De altfel, soția lui Mircea cel Bătrân era prințesă sârbă, ceea ce explică aceste influențe. Mănăstirea Cozia adăpostește chiar mormântul voievodului Mircea cel Bătrân (1418) în pronaosul bisericii.

Ansamblul arhitectural Cozia cuprinde trei lăcașuri de cult, construite în etape diferite: biserica principală (1388) și două paraclise mai mici adăugate ulterior. Domnitori precum Neagoe Basarab (în sec. XVI) și Constantin Brâncoveanu (în sec. XVIII) au contribuit la renovarea și înfrumusețarea mănăstirii – pridvorul deschis al bisericii mari datează din 1707 și este construit în stilul brâncovenesc. În interior se pot admira fragmente de pictură originară de la 1390, inclusiv portretul lui Mircea cel Bătrân și al familiei sale.

În prezent, vizitatorii pot vedea la Cozia și muzeul mănăstirii, unde sunt expuse icoane vechi, obiecte de cult și o cruce despre care se spune că ar conține o părticică din lemnul Sfintei Cruci. Dacă ajungi pe aceste meleaguri, poți vizita și Salina Ocnele Mari, altă atracție turistică de seamă din Vâlcea, aflată în apropiere​.

👉 Dacă în periplul mănăstirilor din România dorești să incluzi și mănăstirea Cozia, caută oferte de cazare în Călimănești pe OLX.ro!

Mănăstirea Agapia

Mănăstirea Agapia sau Agapia Nouă este o mănăstire de maici, aflată pe valea pârâului cu același nume, la circa 10 km de Târgu Neamț. Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România și are aproximativ 400 de maici. Ansamblul arhitectural de la Agapia datează din secolul al XVII-lea, biserica mare cu hramul Sfinții Voievozi fiind construită între 1642-1644 sub domnitorul Vasile Lupu. Complexul este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Neamț​.

Agapia este însă renumită mai ales datorită picturii sale interioare, realizată în anii 1858-1861 de tânărul Nicolae Grigorescu. La doar 20 de ani, Grigorescu a pictat pereții interiori ai bisericii într-un stil original, îmbinând arta bizantină cu elemente realiste inspirate de marii pictori renascentiști. Frescele de la Agapia (în special chipurile de sfinți) sunt considerate unice în spațiul ortodox, pentru că au un aer umanizat și cald, reflex al geniului lui Grigorescu.

Pe lângă biserica mare (pictată de Grigorescu), complexul Agapia include și o biserică mai mică din lemn (Agapia Veche, sec. XIV) situată pe dealul din apropiere, precum și un muzeu bogat în obiecte de artă medievală și un atelier renumit de covoare și broderii. Ansamblul monahal este înconjurat de un sat pitoresc de măicuțe, cu case albe și flori la ferestre – o imagine idilică ce îi încântă pe turiști.

👉 Dacă vrei să treci pe la Mănăstirea Agapia și ești în căutarea unei cazări în Târgu Neamț, aruncă o privire pe ofertele OLX.ro. Cu siguranță vei găsi un loc pe placul tău.

 

Mănăstirea Cernica

În topul celor mai frumoase mănăstiri din România se află și Cernica. Mănăstirea Cernica se află în orașul Pantelimon din județul Ilfov, aproape de comuna Cernica, la doar câțiva kilometri est de București.

A fost ridicată în anul 1608 și cuprinde în prezent două biserici principale și un paraclis. Biserica Mare are hramul Sfântului Nicolae, următoarea ca mărime are hramul Sfântului Gheorghe, iar paraclisul are hramul Sfântului Lazăr. A fost ctitorită de Cernica Știrbei, vornicul voievodului Mihai Viteazul.

De-a lungul timpului, mănăstirea Cernica a prosperat, mai ales sub stăreția Sfântului Calinic (1818-1850), când aici s-a dus o intensă viață culturală: existau ateliere de copiști de manuscrise și de pictură bisericească, care au înzestrat multe biserici din țară.

Ca o curiozitate, aici a fost călugăr Tudor Arghezi, între 1900 și 1904. De asemenea, în cimitirul mănăstirii se odihnesc personalități precum scriitorul Gala Galaction, pianistul Johnny Răducanu, actrița Stela Popescu și cântărețul Zavaidoc.

👉 Cauți top destinații de weekend lângă București? Complexul Cernica este o alegere minunată, mai ales că ai șansa să vezi și una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România, pe lângă multe altele!

Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș se află în orașul Curtea de Arges din județul Argeș și este una dintre cele mai celebre mănăstiri din România datorită arhitecturii și legendelor sale. A fost ctitorită de voievodul Neagoe Basarab între 1515-1517, în stil bizantin târziu cu influențe arabe și armene, realizându-se o bijuterie arhitectonică fără precedent în Țara Românească. Catedrala episcopală de aici este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale arhitecturii religioase românești, devenind un simbol național.

În timpul domniei lui Carol I (sfârșit de secol XIX), mănăstirea a fost restaurată și a devenit necropola Familiei Regale a României. Aici își dorm somnul de veci regii Carol I și Ferdinand, reginele Elisabeta și Maria, precum și regele Mihai I și regina Ana (reînhumați în Noua Catedrală din 2018). Tot aici se află moaștele sfintei Filofteia, aduse în secolul al XIV-lea, care atrag pelerini numeroși.

Mănăstirea este înconjurată de legende populare, cea mai cunoscută fiind legenda Meșterului Manole. Legenda spune că domnitorul și-a dorit să ridice o mănăstire minunată, peste construcțiile acelor vremuri. Se spune că lăcașul de cult a fost construit de un anume meșter Manole și alți „meșteri mari”, însă tot ce construiau pe timpul zilei se năruia noaptea.

Povestea spune că meșterul Manole și-a zidit soția în zidurile mănăstirii, pe Ana și pe copilul nenăscut, pentru a putea finaliza construcția. Impresionat de rezultat, domnul Țării Românești îi abandonează pe meșteri pe acoperiș, de teamă că vor înălța o altă biserică măreață. Astăzi, lângă mănăstire, o fântână simbolizează locul căderii lui Manole.

Arhitectura mănăstirii îmbină armonios elemente decorative sculptate în piatră, cu arabescuri și turle răsucite, fiind un unicat. În interior se remarcă picturile murale refăcute în secolul al XIX-lea de pictori francezi. Curtea de Argeș este cu siguranță un obiectiv turistic din România de prim rang, încărcat de istorie și mit.

👉 Dacă vrei să vizitezi această mănăstire și ești în căutarea unei cazări în Curtea de Argeș, aruncă o privire pe ofertele OLX.ro! Cu siguranță vei găsi un loc pe placul tău!

Mănăstirea Nicula

Mănăstirea Nicula este un centru important de pelerinaj din Ardeal și se află în localitatea cu același nume, din județul Cluj. Mănăstirea este cunoscută mai ales pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod, despre care tradiția spune că a lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699. Vestea acestei minuni s-a răspândit, făcând din Nicula unul dintre cele mai căutate locuri de pelerinaj din Transilvania – în fiecare an, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), zeci de mii de credincioși vin aici să se roage și să înconjoare biserica purtând icoana.

Mănăstirea actuală cuprinde o biserică nouă (începută în 1875 și finisată recent) și una veche de lemn. Bisericuța de lemn (datând din 1552) este monument UNESCO, fiind inclusă în lista Bisericilor de lemn din Maramureș (chiar dacă geografic Nicula aparține zonei Clujului, stilistic se înrudește cu cele maramureșene). La Nicula a funcționat în secolul al XVIII-lea și o vestită școală de pictură pe sticlă, considerată leagănul acestei arte în Transilvania​ – icoanele pe sticlă de Nicula, cu scene naive și colorate, reprezintă o expresie artistică populară unică.

Pentru pelerini, pe lângă închinarea la icoana Maicii Domnului, vizitarea mănăstirii înseamnă și bucuria unei atmosfere de profundă evlavie, în mijlocul naturii. Aici, pe coama dealului, a fost ridicat și un parcurs al crucii (drumul crucii) cu 14 popasuri de rugăciune. Mănăstirea Nicula este așadar o destinație obligatorie într-un tur al celor mai frumoase mănăstiri din România, îmbinând credința, arta și tradiția populară.

👉 Dacă vrei să-ți planifici un sejur în zonă, vezi lista de cazari din judetul Cluj și vizitează mănăstirea Nicula, una dintre cele mai deosebite din țara noastră!

Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop se află în Țara Hațegului, aproape de satul Silvașu de Sus, din județul Hunedoara, la 13 km de Hațeg. Așezată într-o poiană la altitudinea de 640 m, înconjurată de dealuri domoale, Prislop oferă un peisaj deosebit de pitoresc și liniștit. Mănăstirea a fost fondată în secolul al XVI-lea (tradicional, anul 1564) de către călugărul Zamfira (o ucenică a Sfântului Nicodim de la Tismana) și poartă hramul Sf. Ioan Evanghelistul. Biserica de piatră, de mici dimensiuni, este monument istoric și a fost restaurată de mai multe ori de-a lungul vremii, ultima oară în anii 1940 la inițiativa episcopului Andrei Magieru.

Ceea ce a adus însă faima imensă a Prislopului astăzi este faptul că aici se află mormântul părintelui Arsenie Boca (1910-1989), considerat de credincioși drept un sfânt al zilelor noastre. Părintele Arsenie, fost stareț al mănăstirii în anii 1948-1951, a fost un duhovnic cu har și un martir al închisorilor comuniste, iar după moartea sa mulți oameni au raportat vindecări și minuni la mormântul lui. Din acest motiv, Mănăstirea Prislop atrage anual sute de mii de pelerini din toată țara​, fiind probabil cel mai aglomerat loc de pelerinaj din România în ultimii ani. În special în preajma datei de 28 noiembrie (ziua comemorării părintelui Arsenie) vin zeci de mii de oameni să se roage la mormânt.

Mănăstirea Prislop are o atmosferă de reculegere aparte. Pe lângă biserica veche, în incintă se mai află o biserică nouă, un paraclis și un mic muzeu. Drumeții pot vizita și Peștera Sfântului Ioan de la Prislop, o grotă aflată pe coasta dealului din apropiere, unde a sihăstrit cândva un călugăr (tradiția spune că a fost chiar Sf. Ioan de la Prislop, sec. XVII). Frumusețea naturală și încărcătura spirituală fac din Prislop un loc de pelerinaj unic și una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România pentru sufletul celor care îl caută pe Dumnezeu.

👉 Dacă și tu vrei să mergi la mormântul lui Arsenie Boca, poți căuta pe OLX.ro oferte de cazare în județul Hunedoara, aproape de satul Silvașu de Sus.

Mănăstirea Tismana

Mănăstirea Tismana se află la 36 km de orașul Targu-Jiu, în județul Gorj, fiind considerată cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, datând din 1378. Tismana este așezată spectaculos pe crestele unui versant stâncos acoperit de păduri, ca o adevărată cetate a credinței. A fost ctitorită de Cuviosul Nicodim cel Sfințit, un călugăr venit de la Athos de neam sârbesc, care a organizat viața monahală aici după model athonit.

Biserica mare, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, păstrează elemente din construcția originală (secolul XIV), deși a fost restaurată și repictată ulterior (pictura actuală datează din 1564, epoca lui Petru Cercel). În incinta mănăstirii Tismana a fost înființată prima școală de caligrafi și copiști de cărți bisericești din România, iar de aici se recrutau pe vremuri episcopi și mitropoliți – semn al importanței sale în viața bisericii. Tot la Tismana a apărut și prima școală de călugări din regiune​, sub îndrumarea Sfântului Nicodim.

Mănăstirea este înconjurată de ziduri de incintă puternice, având aspectul unei fortărețe medievale. În muzeul Tismanei pot fi văzute odoare prețioase, între care o dveră brodată la 1405 chiar de domnița Mara (fiica lui Mircea cel Bătrân) și moaștele Sfântului Nicodim. O curiozitate istorică: în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Tismana a adăpostit tezaurul Băncii Naționale a României (1944-1947), valorile fiind ascunse într-o peșteră din apropiere. Astăzi, vizitatorii se pot bucura de frumusețea peisajului (există un punct de belvedere asupra mănăstirii) și de liniștea duhovnicească a acestui așezământ de suflet.

👉Dacă dorești să vizitezi acest lăcaș de cult important din România, vei găsi numeroase oferte de cazare în Târgu-Jiu pe OLX.ro.

Mănăstirea Horezu

Mănăstirea Horezu sau Hurezi se află în orașul Horezu din județul Vâlcea, la poalele muntelui Căpățânii. A fost ctitorită de domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, între 1693 și 1697. Considerată capodopera stilului brâncovenesc, mănăstirea Horezu impresionează prin echilibrul și bogăția arhitecturii sale, fiind cel mai reprezentativ complex de arhitectură medievală din România, remarcabil prin specificul, bogăția și originalitatea sa​. Datorită acestei valori, Horezu a fost înscrisă în 1993 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO​.

Numele vine de la huhurez, o specie de păsări de noapte, similară bufniței, dar care are un penaj colorat. Conform legendei, meșterii au lucrat doar noaptea la mănăstire, de teamă să nu fie atacați de turci. În orele acelea târzii, se spune că se auzea cântul huhurezilor.

Complexul monastic cuprinde biserica mare (Sfinții Împărați Constantin și Elena), construită într-un plan armonios, cu fațade decorate cu rozete și coloane sculptate, precum și chilii, turnul-clopotniță și mai multe paraclise și case domnești în incintă. Pictura interioară, realizată de meșteri greci și români, este și ea valoroasă – fresca „Acatistul Sfântului Nicolae” de la Horezu fiind unică.

Astăzi, complexul este foarte bine conservat și oferă vizitatorilor un sentiment de armonie – curtea interioară plină de flori, împrejmuită de cerdacele sculptate ale chiliilor, cu silueta bisericii albe în mijloc, este de o frumusețe rară. Nu întâmplător, Horezu rămâne cea mai de seamă ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu și un loc de referință pentru oricine vizitează Oltenia.

👉 Vrei să vizitezi Horezu, una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România? Găsește pe OLX.ro cazare în Vâlcea și explorează atracțiile turistice ale zonei!

Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei

Mănăstirea Peștera Sfântul Andrei se află în localitatea Ion Corvin din județul Constanta, in Dobrogea.

Biserica mănăstirii a fost construită în anii 1943-1944 în jurul peșterii naturale unde, conform tradiției, a trăit și a predicat Sfântul Apostol Andrei în secolul I. Această peșteră este considerată de credincioși drept prima biserică creștină de pe teritoriul României – fiind supranumită „Betleemul creștinismului românesc”​. În pronaosul bisericii din peșteră se află săpat în piatră patul în care, potrivit legendei, se odihnea Sfântul Andrei.

După plecarea Apostolului Andrei din aceste locuri, peștera a fost uitată pentru mult timp, creștinismul dăinuind însă prin comunitățile locale. Peștera a fost redescoperită abia la 1918, iar în 1943 preotul din zonă a amenajat-o ca loc de rugăciune și a resfințit-o, ridicându-se atunci o bisericuță la intrare. În perioada comunistă, așezământul a fost abandonat, însă după 1990 a renăscut ca mănăstire de călugări, construindu-se chilii și o nouă biserică de mari dimensiuni pe platoul de deasupra peșterii.

Astăzi, Mănăstirea Peștera Sf. Andrei atrage mii de pelerini mai ales pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul României. Slujbele de hram se țin în aer liber, pe esplanada din fața grotei, într-o atmosferă cu totul specială. Vizitatorii pot intra în peșteră pentru a se reculege preț de câteva clipe în locul unde a propovăduit Apostolul Andrei acum două milenii. Această îmbinare de istorie apostolică și devoțiune contemporană face din Peștera Sf. Andrei un loc unic între mănăstirile din România.

👉 Vizitarea Mănăstirii Peșterii Sfântului Andrei poate fi una dintre cele mai frumoase tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei, așa că poți alege să mergi aici într-o minivacanță!

Mănăstirea Radu Vodă

Mănăstirea Radu Vodă se află în centrul Bucureștiului, pe malul râului Dâmbovița. Așezământul a fost fondat inițial de voievodul Alexandru al II-lea Mircea în 1568, apoi refăcut de domnitorul Radu Mihnea (de unde și numele mănăstirii) în 1615. Biserica mănăstirii, cu hramul Sfânta Treime, este un monument istoric elegant, în stil bizantin, care a suferit numeroase restaurări, ultima în anii ’60 ai secolului XX.

Considerat monument istoric, aici s-au descoperit vestigii arheologice din paleolitic, iar pe vremea dacilor, construcția ce se afla pe locul bisericii era protejată de fortificații. În epoca medievală, mănăstirea era înconjurată de ziduri puternice și turnuri de apărare, servind uneori și ca cetate. În vremea lui Mihai Viteazul (1593-1601), mănăstirea era cunoscută drept “Sfânta Troiță”, domnitorul construind atunci clopotnița și chilii.

Astăzi, mănăstirea Radu Vodă adăpostește o parte din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie Vindecătorul, aduse în 2002, ceea ce a sporit foarte mult numărul pelerinilor. Oamenii vin să se închine la racla cu moaștele Sf. Nectarie (cunoscut pentru vindecările sale miraculoase de boli grave) și să se roage într-un loc cu har. Biserica, frumos împodobită cu picturi restaurate, stă mărturie istoriei zbuciumate – zidurile exterioare poartă și ele amprenta vremii, cu rânduri de cărămidă aparentă și piatră.

În curtea mănăstirii se află o fântână și multă verdeață, creând un spațiu de reculegere. Fiind situată în capitală, Mănăstirea Radu Vodă este ușor accesibilă și nu trebuie ratată de către cei care vizitează Bucureștiul și doresc să descopere și latura lui spirituală.

Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Bârsana se află în satul Bârsana, pe valea râului Iza, din județul Maramureș. Este o biserică de lemn, construită pe un loc numit „Părul Călugărului”. A fost ctitorită de preotul Ioan Ștefanca și de fiii săi, în anul 1711, pentru a mulțumi lui Dumnezeu pentru protecția oferită în timpul ciumei din 1710.

Ulterior, Biserica Bârsana a fost mutată pe locul unui cimitir apărut după lupta cu tătarii din 1717, iar a doua oară, a fost mutată lângă un cimitir al victimelor unei alte epidemii de ciumă. Biserica de lemn de la Bârsana face parte din patrimoniul mondial UNESCO (inclusă în 1999 în lista Bisericilor de lemn din Maramureș, alături de alte șapte biserici din regiune), fiind un exemplu extraordinar de arhitectură maramureșeană cu turn înalt și zvelt pe partea vestică​.

Ansamblul arhitectural a fost construit în întregime din lemn și este format din biserică, poarta în stil maramureșean, turn și clopotniță, chiliile călugărilor, capelă, altar de vară, casa maiștrilor și casa artiștilor. Hramul mănăstirii, Soborul Sfinților 12 Apostoli, se sărbătorește pe 30 iunie, când locul devine neîncăpător pentru mulțimea de pelerini. Dacă ajungi în Maramureșul istoric, nu trebuie să ratezi Bârsana, unul dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult din România și totodată parte din patrimoniul UNESCO mondial.

👉 Vrei să vizitezi Mănăstirea Bârsana din Maramureș? Aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău.

Mănăstirea Ghighiu

Mănăstirea Ghighiu se află în satul cu același nume, din județul Prahova. Ctitorită în secolul al XVI-lea, biserica este cunoscută mai ales pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Siriaca”. Icoana a fost oferită de către episcopul Vasile Samaha de Sergiopolis, în anul 1958. Biserica mare a fost construită în 1858, iar mai apoi, au mai fost ridicate o bisericuță din lemn și chilii. 

Pe lângă icoana „Siriaca”, mănăstirea Ghighiu adăpostește și un izvor considerat cu apă vindecătoare, numit Izvorul Sfintei Filofteia. În incintă se găsesc două biserici: biserica mare (hramul Izvorul Tămăduirii), construită în 1866 și pictată de Gheorghe Tattarescu, și o bisericuță de lemn în stil maramureșean, adusă aici în 2007. Chiliile formează un ansamblu arhitectural armonios în jurul unei curți cu flori și arbori umbroși, creând un cadru foarte plăcut. Mănăstirea Ghighiu este ușor accesibilă din DN1 (București-Ploiești), fiind un loc liniștit de popas duhovnicesc pentru cei care străbat Valea Prahovei.

👉 Dacă vrei să vezi una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România – Mănăstirea Ghighiu, poți căuta pe OLX.ro oferte de cazare în județul Prahova. Cu siguranță vei găsi un loc în apropierea acestui lăcaș de cult!

Mănăstirea Caraiman

Mănăstirea Caraiman se află în localitatea Bușteni, la poalele masivului Caraiman din Munții Bucegi. Lăcașul de cult poartă hramul Sfintei Cruci și a fost ctitorită de către părintele Gherontie Puiu. Se spune că părintele a visat-o pe Maica Domnului, care i-a spus să construiască o mănăstire la poalele Caraimanului. Prin stăruința sa și cu sprijinul credincioșilor, visul s-a împlinit: mănăstirea cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci a prins viață, fiind construită treptat în anii 2000.

Astăzi, Mănăstirea Caraiman este una dintre cele mai îndrăgite destinații de pelerinaj de pe Valea Prahovei, datorită atât așezării sale deosebite, cât și atmosferei pline de pace. În curtea mănăstirii se află două biserici – una de lemn (micuță, în stil maramureșean) și una mai mare de piatră, finalizată în 2014 – precum și un corp de chilii dispuse în forma literei U, parcă în prelungirea versanților muntoși din spate. Crucea Eroilor de pe vârful Caraiman veghează de sus întreg complexul, creând un cadru spectaculos, mai ales pe timpul nopții când crucea este iluminată.

Pelerinii care vin aici pot vizita și Peștera de gheață amenajată în incinta mănăstirii (o mică peșteră artificială cu icoane, ce amintește de peștera de la Betleem), precum și parcul din jur, cu alei și bănci cu vedere spre Crucea Caraiman. Mănăstirea organizează adesea tabere pentru tineri și activități filantropice, continuând spiritul părintelui Gherontie (care a trecut la Domnul în 2014). Lăcașul poartă hramul Sfintei Cruci (prăznuit la 14 septembrie), aceasta fiind și ziua în care are loc cel mai mare pelerinaj la Caraiman.

👉 Vrei să vizitezi Mănăstirea Caraiman? Caută pe OLX.ro oferte de cazare în Bușteni și pornește într-un pelerinaj pe Valea Prahovei!

Mănăstirea Frăsinei

Mănăstirea Frăsinei se află în comuna Muereasca din județul Vâlcea, iar numele vine de la pădurile de frasin din zonă. Este celebră pentru că este singura mănăstire ortodoxă din România unde femeile nu au voie să intre – o regulă specială numită avaton, asemănătoare celei de la Muntele Athos. Această interdicție a fost instituită de Sfântul Calinic de la Cernica (pe când era episcop la Râmnic), cel care a rezidit mănăstirea în 1863 și a introdus un regulament monahal foarte aspru. De asemenea, regulamentul dur interzice consumul cărnii și prevede ca slujba să se țină de la miezul nopții până dimineața.

Istoria Frăsineiului începe însă mai devreme: un prim schit a fost întemeiat aici în 1710 de doi călugări sihaștri, Ilarion și Ștefan​. Biserica veche există încă jos, la “metocul” unde pot intra și femeile (Schitul Sfântul Calinic, construit în 1763 și refăcut de Calinic în 1863). Biserica nouă a mănăstirii (cea de sus, unde nu au acces femeile) poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită din piatră tot în 1863, în stil simplu, având o singură turlă centrală.

Vizitatorii bărbați care urcă la mănăstire se pot bucura de o liniște profundă – odată trecuți de poarta cu inscripția “Interzis femeilor”, pătrund într-un loc parcă neclintit în timp. Pe lângă biserica și clădirile monahale, pot vedea și chilia originală a Sfântului Calinic. Femeile se pot ruga la biserica de jos, unde se organizează și hramul principal la 15 august.

Mănăstirea Dervent

Mănăstirea Dervent se află în Dobrogea, la circa 20 km de frontiera cu Bulgaria, pe un deal de unde poate fi admirată Dunărea. Mănăstirea este înconjurată de câmpuri întinse și viță-de-vie, creând un peisaj liniștitor. Se spune că, la aproximativ doi kilometri de mănăstire, se află o cetate antică romană, numită Dervent. Numele înseamnă în turcă „lagăr” sau „garnizoană romană”. Chiar și astăzi, mai pot fi observate ruinele vechilor cetăți.

De asemenea, la aproximativ 2 km de mănăstire se află un izvor ale cărui ape se spune că vindecă suferințele – Izvorul Sfântului Andrei sau Izvorul Tămăduirii, care este și hramul așezământului (prăznuit în prima vineri de după Paști). În fiecare an, zeci de mii de credincioși vin în pelerinaj la Dervent pentru a se ruga la crucile sfinte și pentru a lua apă de la izvor.

Mănăstirea Dervent, înființată ca atare în 1936, are o biserică mare de cărămidă (ridicată în anii 1990 pe locul uneia mai vechi demolate de regimul comunist) și mai multe clădiri pentru chilii și ateliere. Lângă biserică se găsește și o copie a Troiței de leac – o cruce de piatră sub care credincioșii trec uneori pentru a-și alina durerile. Atmosfera în acest loc este una de profundă evlavie populară: poveștile despre minunile petrecute la Dervent circulă printre credincioși, iar mănăstirea a devenit cunoscută în întreaga țară ca loc de vindecare sufletească și trupească.

Mănăstirea Petru Vodă

Mănăstirea Petru Vodă se află în comuna Poiana Teiului din județul Neamț și reprezintă un important centru de pelerinaj. Este un așezământ monahal de călugări relativ nou, fiind ctitorit în 1991 de către arhimandritul Iustin Pârvu – un cunoscut duhovnic și fost deținut politic, supraviețuitor al închisorilor comuniste. ​Această mănăstire din România poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, ca un omagiu adus persoanelor care au suferit în închisorile din regimul comunist.

Biserica originală, finalizată în 1992, este construită din bârne masive de brad pe fundație de beton, având aspectul unei biserici maramureșene (cu un turn ascuțit). Interiorul a fost pictat în stil bizantin, între anii 1994 și 2000, de către artistul Mihai Gabor, iar catapeteasma din stejar a fost sculptată manual de meșteri populari.

În anii ce au urmat, Mănăstirea Petru Vodă s-a dezvoltat, construindu-se o biserică de piatră mai mare (sfințită în 2011) și o mănăstire de maici în apropiere (Mănăstirea Paltin). Părintele Iustin Pârvu a trecut la Domnul în 2013 și este înmormântat lângă biserica veche, mormântul său devenind loc de pelerinaj pentru credincioși. Mănăstirea Petru Vodă impresionează prin evlavia și dedicarea față de memoria eroilor și mărturisitorilor credinței din perioada comunistă – de altfel, în fiecare an, la 14 mai (Ziua Deportaților) și 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), aici au loc ceremonii de pomenire a celor care au suferit în închisori.

Mănăstirea Sinaia

Mănăstirea Sinaia se află în localitatea cu același nume, din județul Prahova, și este supranumită adesea „Catedrala Carpaților” datorită importanței și frumuseții sale. Inclus pe lista monumentelor istorice din România, lăcașul de cult a fost construit în anul 1695, la dorința spătarului Mihai Cantacuzino. Legenda spune că, în urma unui pelerinaj la Sfântul Munte Sinai, Cantacuzino a decis să ridice o mănăstire în Munții Bucegi și să o numească Sinaia, în amintirea celei de pe muntele Sinai – de aici provine și numele stațiunii Sinaia care s-a dezvoltat ulterior în jurul mănăstirii.

Inițial, mănăstirea adăpostea 12 călugări, însă mai apoi, a fost extinsă.  În perioada regalității, mănăstirea a beneficiat de sprijin direct – regele Carol I a construit chiar lângă ea Castelul Peleș, iar călugării de la Sinaia au oficiat slujbe în capela castelului.

Astăzi, vizitatorii pot vedea ambele biserici: cea veche, restaurată, păstrează o parte din pictura originală de Pârvu Mutu, iar cea nouă impresionează prin arhitectura și icoanele sale. Mănăstirea Sinaia adăpostește și un muzeu, primul muzeu monahal deschis în România (1895), unde se află obiecte de patrimoniu prețioase, între care prima Biblie tradusă și tipărită în română (Biblia de la București, 1688).

În prezent, mănăstirea este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Sinaia, datorită îmbinării între valoarea istorică, spirituală și frumusețea locului. De altfel, orașul Sinaia s-a format în jurul mănăstirii, care rămâne și azi o emblemă a stațiunii. Dacă poposești în Sinaia, nu ocoli acest așezământ – este un loc unde istoria și credința conviețuiesc, oferind o clipă de pace sufletească în inima munților!

Mănăstirea Cârța

Mănăstirea Cârța din Țara Făgărașului (județul Sibiu) este un monument cu totul atipic față de celelalte din această listă: este, de fapt, ruina unei vechi abații cisterciene catolice din perioada medievală. Fosta mănăstire cisterciană de la Cârța a fost înființată în jurul anului 1202 de călugări veniți de la Abația Igriș (Banat), colonizați aici sub patronajul regelui Ungariei​. Practic, călugării francezi și germani de la Cârța au adus stilul gotic în această parte a Europei, mănăstirea lor servind ca model de construcție pentru alte biserici ulterioare.

Abația Cârța a avut perioade de înflorire, dar și de restriște (a fost devastată de marea invazie tătară din 1241, apoi refăcută). În 1474, regele Matia Corvin a desființat mănăstirea, bunurile fiind transferate unei biserici din Sibiu. Astăzi se mai păstrează corul bisericii gotice (care a fost transformat în biserică evanghelică și este folosit și în prezent de mica comunitate săsească din sat) și o bună parte din zidurile navei și ale mănăstirii. Pe lângă biserica folosită (unde vara se țin și concerte de orgă datorită acusticii deosebite), vizitatorii pot vedea claustrul mănăstirii și o mică expoziție de obiecte descoperite pe sit.

Ansamblul fostei mănăstiri cisterciene de la Cârța este clasat ca monument istoric de importanță națională​, fiind un monument unic în România – singura abație cisterciană de pe teritoriul țării. Totodată, este unul dintre cele mai vechi exemple de arhitectură gotică de la noi. Pentru pasionații de istorie și arhitectură medievală, Cârța este o oprire obligatorie: puține locuri oferă o atmosferă mai evocatoare a Evului Mediu timpuriu.

 

Mănăstirea Rohia

Mănăstirea Sfânta Ana – Rohia este așezată pe un vârf de deal acoperit de pădure, în Țara Lăpușului (județul Maramureș), la circa 50 km de Baia Mare. Înființată în 1923, Rohia este primul așezământ monahal ortodox ridicat în Transilvania după Marea Unire din 1918​ – într-o perioadă în care viața monahală fusese aproape inexistentă în Ardeal, ca urmare a decretelor habsburgice de desființare a mănăstirilor din secolul al XVIII-lea.

Ctitorul mănăstirii a fost părintele Nicolae Gherman, parohul satului Rohia, care a dorit să ridice o mănăstire în memoria fiicei sale Anuța (Ana), decedată la doar 10 ani. Se spune că micuța i s-a arătat în vis și i-a cerut „să facă casă Maicii Domnului” pe Dealul Viei​. Mănăstirea a fost sfințită în 1926 și a devenit repede un loc iubit de credincioșii din zona Lăpușului.

La Rohia se află astăzi Biblioteca „Nicolae Steinhardt”, o bibliotecă impresionantă ce numără aproximativ 40.000 de volume de carte și revistă​ – cea mai bogată bibliotecă mănăstirească din România. Pe lângă aceasta, Rohia are și un muzeu cu obiecte vechi bisericești și o casă memorială dedicată episcopului Justinian Chira (fost stareț la Rohia și ierarh al Maramureșului).

Mănăstirea Rohia este accesibilă urcând 2 km pe un drum în pantă din satul Rohia, dar efortul merită din plin. Fie că ești pelerin sau turist, aici vei găsi atât adăpost duhovnicesc, cât și frumusețe naturală. Hramul principal este Sfânta Ana (25 iulie), când mănăstirea își serbează aniversarea și mii de pelerini poposesc la Rohia.

Mănăstirea Cetățuia

Printre cele mai frumoase mănăstiri din România se numără și Mănăstirea Cetățuia. Așezată pe un deal care domină valea râului Nicolina din Iași, mănăstirea oferă o panoramă splendidă asupra orașului. Construită între 1669-1672 de voievodul Gheorghe Duca, mănăstirea poartă hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Cetățuia are aspectul unei mici fortărețe medievale: este înconjurată de ziduri groase de piatră și contraforturi, iar accesul se face printr-un turn-porți impresionant. De altfel, arhitectura bisericii de la Cetățuia este inspirată de biserica Trei Ierarhi din Iași (ctitoria lui Vasile Lupu), însă într-o variantă mai sobră.

În incinta mănăstirii Cetățuia se mai păstrează și Casa Domnească (clădirea cu sala gotică “Anastasia Doamna” de pe latura sudică) cu pivnițele sale boltite, unde odinioară se păstra vinul produs la podgoria mănăstirii​. Astăzi, vizitatorii pot degusta și cumpăra vin de împărtășanie produs după rețete tradiționale în vinăriile Cetățuia.

Mănăstirea Cetățuia este un obiectiv turistic major în Iași, oferind o combinație între istorie, artă și panoramă. Sus, pe colina Cetățuia, departe de forfota orașului, vizitatorul simte liniștea și măreția trecutului. Dacă ajungeți la Iași, merită să urcați la Cetățuia pentru a vă bucura de priveliște și pentru a vizita acest superb monument din epoca medievală a Moldovei – cu siguranță una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România prin ceea ce reprezintă și prin ceea ce oferă ochilor.

Dacă îți dorești o vacanță în tihnă, pe plaiurile locale încărcate de spiritualitate, în care să te poți bucura de lucruri simple, trebuie să treci cel puțin pe la una dintre mănăstirile din lista noastră. Un periplu la mănăstirile din România poate fi o experiență de neuitat – vei descoperi frumuseți arhitecturale, comori de artă și tradiție, dar și o pace sufletească aparte. Indiferent că alegi mănăstirile din Bucovina (celebrele biserici pictate UNESCO), schiturile de lemn din Maramureș sau mănăstirile din Muntenia și Oltenia pline de legendă, vei păși pe urmele istoriei și te vei conecta cu rădăcinile spirituale ale acestor locuri.