Din centrul Bucureștiului până în comuna Snagov sunt aproximativ 33 de kilometri, pe A3 București-Ploiești, și 37 de kilometri pe DN1. În funcție de traseul ales și de trafic, este vorba despre 20-30 de minute de mers cu mașina, pentru a trece de la haosul orașului, la liniștea unei rezervații naturale de interes geobotanic și forestier. Din Ploiești se ajunge și mai repede, tot pe autostradă, în doar 15 minute.
Codrii Vlăsiei și un lac de 2,5 milioane de ani
Rezervație naturală
De ce merită să vizitezi Snagovul
Perioada cea mai potrivită de vizitat
Codrii Vlăsiei și un lac de 2,5 milioane de ani
Merită din plin să petreci o zi în pădurea și pe lacul Snagov. Pentru bucureșteni și nu numai, zona Snagov este locul perfect pentru destindere și relaxare, dar și pentru explorare, pentru că regiunea este, cu adevărat, foarte interesantă.
Pădurea Snagov este o rămășiță din vechii și fabuloșii Codri ai Vlăsiei, care acopereau aproape complet județele Ilfov, Prahova, Dâmbovița și Giurgiu și cea mai mare parte din Teleorman, Arges, Buzău, Ialomița și Călărași, iar lacul este un rest al mării Sarmatice, care acoperea complet această arie geografică, acum 5 milioane de ani. Acum 2,5 milioane de ani, prin evoluția scoarței terestre, marea s-a fragmentat, adâncimea s-a micșorat progresiv, astfel că prin fragmentare, s-au format mai multe bazine, de o mai mică întindere: Marea Aral, Marea Caspică și Marea Neagra și câteva lacuri. Unele au dispărut, dar printre cele care au rezistat, se numără lacul Balaton și lacul Snagov.
Apa lacului s-a îndulcit treptat, dar sedimentele de adâncime arată că fauna și flora erau adaptate perfect la apa sărată. Mai mult, lacul a devenit un liman fluviatil al râului Ialomița, fapt care menține apa din lac la un nivel constant și permanent proaspătă. Lacul Snagov, al doilea cel mai mare lac din România, după lacul Razelm, este cel mai mare din Câmpia Română, având 16 kilometri lungime, o suprafață de 600 de hectare și o adâncime maximă de nouă metri, fapt care îl așază printre cele mai adânci lacuri naturale din țară.
Lake Snagov Bucharest Romania
Rezervația naturală
Aflat la intersecția a două mari centre industriale (Ploiești și București), Snagovul, pădurea și lacul au un farmec special, care vine exact din frumusețea naturală, în mare parte, bine păstrată. Rezervația este o combinație de floră, faună, ape, păduri, nou și vechi, pe care oricine pătrunde în zonă le poate identifica ușor.
Lacul și pădurea Snagov au fost declarate rezervație naturală în anul 2000. Din acel moment, au devenit zonă protejată, atât pentru valoarea geologică a lacului, dar și pentru importanța pe care o au flora și fauna zonei, extrem de bogate. Suprafața care beneficiază de protecția conferită de lege nu este foarte mare, dar ar trebui să fie suficientă pentru habitatele terestre și acvatice ale florei și faunei. Zona protejată, în prezent, este doar o mică parte din suprafața declarată ca rezervație complexă în 1952. Pe atunci, zona protejată acoperea 1147 de hectare. În prezent, este vorba doar de 100 de hectare din suprafața lacului și 10 hectare de pădure.
Ceea ce este azi parte a zonei protejate include câteva monumente ale naturii. Inițial, protecția a fost instituită pentru șase specii protejate, dar în zonă au fost inventariate, ulterior, și beneficiază de protecție circa 900, dintre care 171 specii rare de floră și faună. Zona face parte, în plus, din traseul de migrare al păsărilor călătoare, ceea ce poate oferi un spectacol suplimentar, primăvara și toamna târziu, când stolurile migratoare pot fi văzute pe apele lacului și în zonele limitrofe acestuia. Lacul este un paradis al amfibienilor, al păsărilor, printre care se remarcă: pescărușii de baltă, șoimul rândunelelor, câteva alte specii de rațe, lăstuni și coțofene, precum și câteva specii de șopârle și șerpi de apă, care se află în pericol de dispariție.
Pădurile înconjurătoare lacului adăpostesc populații importante de pârși. Populațiile numeroase de rozătoare observate indică ecosisteme foarte bine susținute, aceste specii fiind o sursă principală de hrană pentru majoritatea prădătorilor din zonă (păsări răpitoare, șerpi, vulpi, dihori, nevăstuici). Brațele laterale ale lacului Snagov sunt esențiale pentru supraviețuirea și conservarea familiilor de vidre.
Deși zona a rămas una curată din punctul de vedere al deșeurilor umane, activitatea omului fiind redusă, populațiile de mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești a scăzut constant. Cea mai severă degradare a zonei a fost în 2011-2014, când peste 3000 de stejari seculari au fost tăiați, fiind distruse cuiburi și adăposturi de păsări, lilieci, insecte și mamifere.
Rezervația este deschisă oricând, oricui vrea să o admire, iar taxa de intrare este minimă. Singurul lucru pe care trebuie să-l facă orășeanul, turist de o zi sau pentru un weekend, este să respecte biodiversitatea și frumusețea locului. Regulile sunt simple: admiră, dar nu strica și nu rupe, nu face gălăgie inutilă, nu lăsa gunoaie. Nicio rezervație naturală nu trebuie să fie tulburată, pentru ca logica perfectă a naturii să continue.
De ce merită să vizitezi Snagovul?
Sunt câteva motive pentru care locul merită să fie luat în calcul pentru a petrece o zi sau un final de săptămână în natură. În primul rând, este aproape de oraș, indiferent că este vorba de București sau Ploiesti.
Pădurea este un loc excelent de plimbare, fiind lipsită de orice pericole pentru om. Practic, nu te poți rătăci. Sunt alei și indicatoare, traseele sunt mai mult decât accesibile și la picior, și cu bicicleta. Poți descoperi în pădure exemplare mature de fag, adaptate unui areal care-i este complet nespecific, dar și goruni, care se află mult în afara zonei lor obișnuite. Te vei putea întâlni cu cerbi, căprioare, fazani, potârnichi.
Lacul este zonă de agrement pentru activități nautice, cu excepția zonei protejate, unde accesul nu se poate face decât cu barca cu vâsle sau caiace ori cu vaporașul. Lacul este o zonă fantastică pentru pescuit sportiv. Există locuri amenajate sau sălbatice, în rezervație, unde se poate ajunge plătind o taxă modică.
Poți vizita Muzeul Snagov, terariile și acvariile sau se poate ajunge în zona unde sunt cazate temporar animale (pui de căprioară, reptile, pești) care pot fi admirate, atinse sau chiar hrănite, iar amatorii de fotografie pot sta la pândă pentru păsări, vidre sau căprioare.
Mănăstirea Snagov și Vlad Țepeș
Reprezintă un important monument istoric și de artă feudală, amplasat pe insula situată în partea nordică a lacului Snagov, în apropierea satului Siliștea Snagovului. Ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, mănăstirea a fost atestată documentar în 1408 și refăcută de mai multe ori de alți domnitori, printre care Vlad Țepeș și Neagoe Basarab. Mănăstirea Snagov a funcționat adeseori ca loc de refugiu, dar și de surghiun.
Biserica este construită în stil bizantin, având elemente decorative specifice românești. Exteriorul este din cărămidă aparentă, balconul interior este susținut de 16 stâlpi cu diverse forme geometrice, ornate fiecare în parte cu cărămidă aparentă.
Până în anul 1856, a funcționat și o închisoare, care a fost distrusă într-un incendiu și nu a mai fost refăcută. Podul construit din bârne de stejar, care lega insula de țărmul lacului, a fost incendiat în timpul Revoluției din 1821, nemaifiind niciodată refăcut până în 2009, când s-a construit o pasarelă pietonală.
Mănăstirea este faimoasă și pentru că există presupunerea că Vlad Țepeș ar fi înmormântat aici. Istoricii Alexandru Odobescu și Nicolae Iorga au fost cei care au susținut această variantă, dar adevărul încă nu a fost stabilit cu precizie. Cert este că în fața altarului este un mormânt, iar unele obiecte care ar fi putut aparține domnitorului au dispărut fără urmă, imediat după ce au fost deshumate, în 1934.
Palatul Snagov
Fostul palat regal a fost construit în anii 1930, de către Henrieta Delavrancea-Gibory (una dintre primele femei arhitect din România, fiica scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea și sora scriitoarei și pianistei Cella Delavrancea) pentru prințul Nicolae al României, fratele regelui Carol al II-lea. Palatul se află lângă comuna Snagov și în vecinătatea mănăstirii Snagov. După ce Prințul Nicolae a fost dezmoștenit, în 1937, palatul a fost preluat de Ion Antonescu, iar după al Doilea Război Mondial, de Gheorghe Gheorghiu Dej. Nicolae Ceaușescu a cerut ca palatul să fie mărit, lucrările fiind realizate după 1970. Ceaușescu își dorea ca Palatul să fie locul de întâlniri cu consiliul de miniștri. Transformarea a durat șapte ani, iar palatul inițial a fost, în bună parte, distrus. Planurile de „reabilitare” care au mutilat construcția inițială au aparținut lui Nicolae Vlădescu, autor al mai multor „restaurări” aberante, dictate de Ceaușescu. Din palatul original s-au mai păstrat doar intrarea, holul și scara care duce la etaj.
Vila Muntenia, Clubul Snagov de azi
Vila a fost construită în 1953, sub supravegherea rusă, într-o perioadă în care, pe malul lacului Snagov au fost ridicate Complexul Astoria, Vila Rustica și alte câteva vile de lux. Liderii comuniști Ana Pauker și Emil Bodnăraș au avut nevoie să justifice ocuparea a peste 30 de vile construite pe malul lacului Snagov, între anii 1931-1939 de elita vremii, astfel că au lansat ideea ca Snagovul poate să devină o „stațiune pentru cei mai merituoși muncitori, membri ai sindicatelor, care merită să se odihnească”. Au construit noi vile, în spiritul architectural anost al vremii, iar pe cele vechi le-au naționalizat.
Timp de mai bine de o jumătate de secol, Vila Muntenia a fost centrul administrativ al celor peste 160 de reședințe administrate de nomenclatura comunistă pe malul lacului Snagov. După 1990, locul și-a schimbat numele în Club Snagov și este acum un hotel de 5 stele și centru de conferințe, cu 21 de camere, pe 2 niveluri, șase restaurante, piscină interioară și exterioară cu bar, centru spa, sală de jocuri, teren de minigolf și parcare. Se pot organiza excursii cu șalupa pe lacul Snagov, închirieri de caiace și biciclete și excursii ghidate, pentru vizitarea ariei naturale protejate.
Perioada cea mai potrivită de vizitat
În zonă se poate merge oricând, indiferent de anotimp, pentru o plimbare în pădure. Cu toate acestea, fiind un areal în care scopul principal este reprezentat de activitățile în aer liber, perioada caldă din an este cea mai prielnică. Oficial, perioada de sezon plin este de la 1 aprilie la 15 octombrie.
Primăvara, pădurea este plină de ghiocei și brândușe și sunt cele mai mari șanse de a vedea căprioare în habitatul lor natural. În plus, există probabilitatea ca în martie și aprilie să asiști la revenirea păsărilor călătoare. Vara, locul este o oază de răcoare și liniște, iar toamna, spectacolul făcut de natură merită admirat, fiind și cea mai bună perioadă pentru pescuit.
Vara, lacul Snagov este zona perfectă pentru sporturi nautice, de la wakeboard și ski nautic, până la jet ski, plimbări cu șalupa, flyboard, hoverboard, stand up paddle și tube riding.
Lacul, zonele amenajate și neamenajate de pe maluri, pădurea și zona protejată sunt o sursă de energie pentru cei care aleg să petreacă timp de calitate, în natură. Probabil că o parte din această energie vine chiar din numele locului: Snagov, cuvânt de origine slavă, înseamnă „forță”, „putere” „frumusețe”.
