Stațiunea Rânca se află pe Transalpina, la o altitudine de 1600 m, și este una dintre cele mai iubite destinații pentru sporturi de iarnă din România. Cadrul natural de poveste o face ideală pentru concedii chiar și în afara sezonului rece. Mai jos, poți afla mai multe despre istoria stațiunii, cum ajungi acolo, care sunt principalele trasee montane din apropiere, precum și ce poți vizita în Rânca și prin împrejurimi.
Despre stațiunea Rânca
Rânca este o stațiune montană din România, situată la cea mai înaltă altitudine din țară, între 1.600 și 1.750 de metri altitudine, la poalele vârfului Păpușa, pe flancul sudic al Munților Parâng. Stațiunea aparține administrativ de orașul Novaci și comuna Baia de Fier din județul Gorj, fiind localizată la 18 km de Novaci și aproximativ 62 km de Târgu Jiu. Este traversată de Transalpina sau DN67C, cea mai înaltă șosea din România, cu un punct maxim de 2.145 m, la Pasul Urdele. Datorită amplasării pe această rută celebră, stațiunea Rânca oferă turiștilor acces facil către peisaje alpine unice și reprezintă o oprire pitorească pe Drumul Regelui, cum mai este numită Transalpina.
Stațiunea Rânca a fost proiectată în 1930, la inițiativa lui Dumitru Brezulescu. La început, s-au construit șase cabane, fiecare având cinci camere, iar mai târziu, în 1937, s-a dat în folosință cabana centrală din Rânca, a cărei construcție a fost sprijinită de Gheorghe Tătărăscu, la acea vreme, prim-ministrul României.
Până în decembrie 1989, s-au mai construit două cabane, la inițiativa autorităților județului Gorj. Prima a fost administrată de Universitatea din Craiova, iar a doua a fost realizată pentru sindicatele miniere din Oltenia. Aproape de cabanele tradiționale se află o unitate militară, unde se realizează instructajul trupelor de vânători de munte.
Stațiunea Rânca a început să fie din nou în atenția turiștilor, după deschiderea Transalpinei, drumul care leagă stațiunea de județul Sibiu. În anii recenți, odată cu modernizarea șoselei Transalpina, Rânca a cunoscut o dezvoltare accelerată: în stațiune au apărut sute de hoteluri, pensiuni, cabane și case de vacanță pentru a primi numărul tot mai mare de turiști. Astăzi, Rânca dispune de un potențial turistic deosebit, fiind supranumită adesea „centrul drumețiilor din Parâng” datorită numeroaselor trasee montane din zonă, precum și un important centru pentru sporturile de iarnă în regiunea Olteniei.
Cum ajungi la Rânca
Accesul în stațiunea Rânca se face în principal pe drumul național DN67C – Transalpina, care leagă județul Gorj de județul Alba peste Munții Parâng. Rânca fiind situată chiar pe traseul Transalpina, există două rute principale de acces cu mașina. Iată cum ajungi la Rânca!
Dinspre sud (Oltenia)
Urcarea se face din orașul Novaci (Gorj) pe Transalpina. Din Novaci până la Rânca mai sunt aproximativ 19 km, pe DN67C. Acest sector al drumului este modernizat și întreținut pe tot parcursul anului, astfel că se poate ajunge cu autoturismul în stațiune chiar și iarna, dinspre Novaci. Drumul urcă sinuos prin pădure, oferind priveliști din ce în ce mai largi pe măsură ce te apropii de stațiune. În fiecare toamnă are loc aici și o competiție de automobilism – Campionatul Național de Viteză în Coastă – pe serpentinele dintre Novaci și Rânca, semn că șoseaua este apreciată și de pasionații de motorsport.
Dinspre nord (Transilvania)
În sezonul cald, Rânca este accesibilă și dinspre Transilvania, pe Transalpina, coborând din Pasul Urdele spre sud. Practic, din zona Obârșia Lotrului (județul Vâlcea/Alba) se coboară aproximativ 30 km pe DN67C până la Rânca. Această variantă este deosebit de pitorească, trecând pe lângă Lacul Vidra și prin Valea Frumoasei (județul Alba), însă trebuie abordată doar în lunile de vară, când drumul este complet deschis.
Atenție: Porțiunea de Transalpina dintre Rânca și Obârșia Lotrului este închisă pe timp de iarnă (de regulă din noiembrie până în mai/iunie) din cauza zăpezii. Asta înseamnă că, în sezonul rece, poți ajunge la Rânca doar dinspre Novaci. Chiar și vara pot exista restricții temporare, așa că este indicat să verifici starea drumului înainte de călătorie. Pe Transalpina se circulă oficial doar pe timpul zilei, iar limita de viteză pe sectorul montan este de 30 km/h pentru siguranță. Poți verifica situația în timp real a drumurilor pe harta interactivă a CNAIR sau la informațiile oferite de autoritățile rutiere, mai ales dacă vremea este instabilă.
Pentru cei care nu călătoresc cu mașina personală, există și opțiuni de transport public către Rânca. Diverse companii de transport operează curse cu autocarul sau microbuzul din orașele apropiate (Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Sibiu) până la Novaci și uneori până în stațiune, în funcție de sezon și cerere. De exemplu, din Târgu Jiu se organizează frecvent curse spre Rânca în perioada vacanțelor de iarnă. Dacă ajungi doar până în Novaci, poți continua cei 18 km rămași fie cu un transport local (microbuz sau taxi disponibil), fie aranjând în prealabil transferul cu gazdele tale din Rânca (unele pensiuni pot oferi această facilitate pentru oaspeți).
Cazare în Rânca: unde te poți caza și ce opțiuni ai
Fiind o destinație în plină expansiune, oferta de cazare în Rânca este foarte bogată și variată. Stațiunea numără în prezent peste 100 de unități de cazare – de la hoteluri și pensiuni moderne până la cabane rustice din lemn și chiar vile sau case de vacanță de închiriat integral.
Practic, indiferent de buget și preferințe, vei găsi unde te cazezi în Rânca fără dificultate în majoritatea perioadelor anului. În ultimii ani, după reabilitarea șoselei Transalpina, aici au apărut sute de structuri de primire turistică (multe de mici dimensiuni) pentru a face față afluxului de turiști. Astfel, stațiunea oferă atât confort sporit pentru familii sau grupuri (în hoteluri cu spa și restaurante proprii), cât și opțiuni mai izolate pentru cei care își doresc liniște, cum ar fi cabanele amplasate la marginea pădurii.
Așadar, dacă îți dorești o excursie la Rânca, te poți caza:
- la hotel;
- la pensiune;
- la cabană;
- la vilă de munte;
- la cort.
Prețurile variază de la câteva zeci de lei, dacă alegi campingurile din zonă, până la câteva sute de lei, dacă optezi pentru o cameră de hotel. Bineînțeles că prețurile diferă și în funcție de perioada aleasă.
👉 Dacă ești în căutarea unei cazări în apropiere de Rânca, aruncă o privire pe ofertele OLX.ro! Cu siguranță vei găsi un loc pe placul tău.
Trasee montane în apropiere de stațiunea Rânca
Datorită poziției sale în inima Parângului, stațiunea Rânca abundă în trasee de drumeție care încântă iubitorii de natură. Există numeroase trasee montane în Rânca și împrejurimi, de diferite niveluri de dificultate – de la plimbări ușoare prin poieni și păduri, până la ascensiuni pe creste alpine cu panorame uluitoare. Cele mai populare trasee montane pornesc fie direct din stațiune, fie de pe șoseaua Transalpina în apropiere. Iată câteva exemple de trasee marcate pe care le poți parcurge!
Cabana Rânca – Vârful Păpușa – Curmătura Oltețului
Acest traseu din Rânca are marcaj triunghi roșu cu șosea și potecă nemarcate. Traseul durează aproximativ 5 ore. Traseul pornește din centrul stațiunii (zona Cabana Rânca) și urcă susținut spre Vârful Păpușa (2.136 m), unul dintre vârfurile ce străjuiesc Rânca. După atingerea vârfului, poteca coboară în Curmătura Oltețului, o șa montană ce desparte Munții Parâng de Munții Căpățânii, oferind priveliști spre Oltenia subcarpatică. Traseul necesită o condiție fizică bună, dar efortul este recompensat de panorama impresionantă – de pe Vârful Păpușa se vede întreaga stațiune Rânca și șoseaua șerpuită a Transalpinei de la înălțime.
Cabana Rânca – Muntele Urdele – Valea Iezerului – Cabana Obârșia Lotrului
Traseul are marcaj triunghi roșu cu bandă roșie, iar timpul de mers este de aproximativ 7 ore. Este un traseu mai lung, care leagă Rânca de Obârșia Lotrului (la nord, în județul Vâlcea) traversând creasta principală a Parângului. Poteca urcă întâi spre Muntele Urdele (2.228 m), trece aproape de Pasul Urdele de pe Transalpina, apoi coboară pe Valea Iezerului spre Obârșia Lotrului. Traseul străbate zone alpine sălbatice și oferă priveliști spre Lacul Gâlcescu și alte lacuri glaciare din Parâng. Fiind de durată mare, este recomandat drumeților experimentați sau se poate parcurge pe segmente (de exemplu, până în Pasul Urdele și retur, într-o excursie mai scurtă).
Novaci – Valea Gilortului – Rânca
Traseul străbate drumuri forestiere și durează aproximativ 8 ore. Acest traseu inedit din Rânca pornește din orașul Novaci (orașul de la poalele muntelui) și urcă la Rânca urmând cursul râului Gilort. Acesta merge pe drumuri forestiere de-a lungul Văii Gilortului, străbătând chei sălbatice, păduri și pășuni alpine. Gilortul izvorăște din Munții Parâng, de sub vârful Parângul Mare (2519 m), și curge prin chei cu repezișuri și cascade înainte de a ajunge la Novaci. Drumeția pe valea râului oferă o perspectivă diferită asupra masivului și e preferată mai ales de pasionații de cicloturism montan sau de off-road (traseul este accesibil parțial și cu bicicleta sau motocicleta enduro).
Circuitul „Promenada Rânca” (Vârful Corneșul Mic)
Traseul are marcaj punct albastru, o lungime de aproximativ 5 km și o durată de 2 ore. Acesta este un traseu nou, amenajat de Salvamont Gorj în 2024, ideal pentru începători sau pentru o plimbare lejeră în jurul stațiunii. Traseul în circuit pornește din centrul Rânca (zona Hotelului Onix), urcă ușor pe lângă pârtia de schi M4, ocolește Vârful Corneșul Mic (1.808 m) prin golul alpin și coboară înapoi prin pădure spre stațiune. Fiind foarte accesibil, acest traseu poate fi parcurs de oricine are o condiție fizică medie, inclusiv de familii cu copii mai mari, cu echipament de bază (încălțăminte adecvată de drumeție). De pe parcursul traseului vei avea priveliști frumoase către Rânca, către domeniul schiabil și spre vârfurile Parângului, motiv pentru care Rânca poate fi una dintre cele mai potrivite destinații de vacanță de mers cu copiii, în România.
Traseul Rânca – Lacul Gâlcescu
Traseul are marcaj bandă roșie (segment Parâng), iar timpul de mers este de aproximativ 6-7 ore. Acesta este un traseu mai dificil, recomandat drumeților experimentați, ce duce la impresionantul Lacul Gâlcescu – cel mai mare lac glaciar din Masivul Parâng. Poteca pornește de pe Transalpina, la 10 km de Rânca (după ce se trece de Vârful Păpușa, în direcția nord), în apropiere de Pasul Urdele. De acolo, se urmează marcajul bandă roșie prin căldările glaciare ale Parângului până la Lacul Gâlcescu, aflat la altitudinea de 1.925 m. Traseul străbate un teren stâncos și solicitant, cu urcușuri și coborâșuri repetate pe lângă vârfurile Cârbu și Mohoru. După circa 6 ore de mers prin abruptul Parâng (pornind din Rânca), vei ajunge la Lacul Gâlcescu și la alte lacuri glaciare mai mici din jurul său
Alte trasee din Rânca pe care să le încerci
Pe lângă cele menționate anterior, există multe alte locuri de drumeție pe care le oferă stațiunea Rânca. Iată care sunt acestea!
- Cabana Peștera Muierii – Baia de Fier – traseu marcat, care durează aproximativ 45 de minute.
- Cabana Rânca – Muntele Cerbu – Novaci – triunghi roșu. Traseul durează aproximativ 5 ore.
- Curmătura Oltețului – Cheile Oltețului – Polovragi – potecă nemarcată și drum forestier. Traseul durează aproximativ 5 ore.
- Cabana Obârșia Lotrului – Poiana Muierii – Cabana Voievodu – triunghi roșu. Traseul durează aproximativ 7 ore.
- Cabana Obârșia Lotrului – Groapa Seacă – Vârful Capra – Poiana Muierii – Cabana Voievodului – șosea, potecă nemarcată și triunghi roșu. Traseul durează aproximativ 10 ore.
Ce poți face în Rânca
Zona Rânca este foarte populară, oferind activități variate în fiecare sezon. Fie că ești pasionat de zăpadă și sporturi de iarnă, fie că preferi drumețiile, ciclismul sau pur și simplu relaxarea în natură, vei găsi tot timpul anului motive să vizitezi această stațiune montană din România aflată la înălțime. Iată care sunt principalele atracții și activități recreative pe care le poți practica la Rânca, în funcție de sezon!
Iarna la Rânca – paradisul sporturilor de zăpadă
Zona Rânca are un potențial turistic uriaș pentru sporturile de iarnă. Zona Cabana Rânca-Novaci-Baia de Fier are versanți cu pajiști montane și cantități bogate de zăpadă, odată ce ai trecut de 1400 m.
În stațiunea Rânca vei găsi mai multe pârtii de schi. De exemplu, din centrul stațiunii pleacă o pârtie pentru începători, prevăzută cu nocturnă. Aceasta se termină sub Muntele Corneșului, iar peste vârful său, se face legătura cu alte pârtii, una pentru nivel mediu și una pentru schiori avansați.
De asemenea, la intrarea în stațiune vei găsi un babyschi, ce merge până la poalele vârfului Păpușa. Tot în zona vârfului Păpușa se practică, de câțiva ani, schi extrem și snowboarding. Cum zăpada are peste 2 m între lunile decembrie și aprilie, poți practica în voie sporturile de iarnă.
Mai jos sunt principalele pârtii din stațiunea Rânca:
- Pârtia M1 – pentru începători – are o lungime de 611 m și o diferență de nivel de 92 m. Este deschisă permanent și include teleschi și babyschi. Dispune de nocturnă.
- Pârtia M2 – pentru avansați – are o lungime de 510 m și o diferență de nivel de 116 m. Este deschisă în timpul săptămânii, când sunt minimum 16 schiori, în weekend și de sărbători. Beneficiază de teleschi.
- Pârtia M3 – pentru începători – are o lungime de 710 m și o diferență de nivel de 128 m. Este deschisă în weekend și de sărbători. Are teleschi.
- Pârtia M4 – pentru nivel mediu – are o lungime de 350 m și o diferență de nivel de 39 m. Este deschisă în weekend și de sărbători.
- Rânca 1 – pentru avansați – are o lungime de 860 m și o diferență de nivel de 242 m. Dispune de nocturnă și de telescaun.
Pe lângă schi alpin, la Rânca poți practica și snowboarding (pârtiile sunt largi și potrivite și pentru placa de snowboard). O altă activitate populară iarna la Rânca este plimbarea cu snowmobilul. În stațiune există centre de închiriere de snowmobile și ghizi care organizează ture cu snowmobilul pe crestele din jur. Pe zăpadă mare, ATV-urile devin mai greu de folosit, așa că snowmobilul este cea mai bună opțiune de a explora zonele adiacente ale stațiunii în sezonul alb.
Nu în ultimul rând, atmosfera de après-ski în Rânca este din ce în ce mai animată. După o zi plină pe pârtie, te poți încălzi cu un vin fiert sau un ceai la una dintre cabanele/restaurantele de la baza pârtiei. În unele weekend-uri, se organizează petreceri și evenimente pe zăpadă (DJ, muzică live) pentru turiști, așa cum a fost inițiativa WinterKiss a unui post de radio care a adus distracție pe pârtie în fiecare sâmbătă din sezonul de iarnă. Așadar, distracția continuă și după schi, în jurul focurilor de tabără sau pe ringul de dans improvizat în zăpadă.
Vara la Rânca – drumeții, ciclism și aer curat
Dacă iarna Rânca strălucește la propriu sub zăpadă, vara la Rânca înseamnă verdele intens al pădurilor și peisajul alpin, cerul albastru și aerul curat, numai bun pentru drumeții și relaxare. Verile aici sunt plăcute și răcoroase: temperaturile maxime se încadrează, de obicei, între 15°C și 25°C, fiind mult mai blânde decât în zonele de șes – o adevărată evadare din arșița orașelor. Așadar, pe durata verii, poți:
- explora traseele montane;
- participa la competiții de ciclism;
- explora zona cu ATV-uri;
- vizita peșterile și mănăstirile din apropiere;
- petrece timpul în liniște și aer proaspăt, la umbra brazilor;
- trece pe la Băile Săcele, faimoase pentru băile termale.
Obiective turistice în Rânca și împrejurimi
Stațiunea Rânca nu înseamnă doar pârtii și trasee – împrejurimile sale găzduiesc numeroase obiective turistice și locuri de vizitat ce merită incluse în itinerariul oricărui călător pasionat. Fiind situată la granița dintre munții Parâng, Căpățânii și Latoriței, Rânca oferă acces către vârfuri montane impresionante, lacuri glaciare retrase, chei și peșteri spectaculoase, dar și către atracții culturale din depresiunea subcarpatică. Iată o listă cu principalele obiective turistice în Rânca și în apropierea stațiunii, pentru a profita la maximum de sejurul tău!
Peștera Muierii
Peștera Muierilor este una dintre cele mai vizitate peșteri din România. Se află în comuna Baia de Fier, din județul Gorj, și are o lungime de aproximativ 7.000 m, dispuși pe patru niveluri. Nivelul inferior este considerat rezervație speologică și se împarte în sectorul de nord de 1.500 m și sectorul de sud, de 880 m. Etajele superioare sunt rezervate turiștilor. Momentan, există un traseu de 570 m, însă se dorește prelungirea sa, până la peste 1.000 m.
Atracția principală este Domul Mic, care se aseamănă cu o cupolă gotică, formată prin depunerea de calcit. Alte încăperi de interes sunt Sala Altarului, Candelabrul Mare și Stânca Însângerată, numită astfel datorită prezenței oxidului de fier. În zona cupolei se află o colonie de lilieci.
De asemenea, în Galeria Urșilor s-a descoperit un cimitir de oase de urși, vulpi, lupi și capre sălbatice. Mai mult, s-a descoperit craniul unei femei, despre care se crede că datează de acum 30.000 de ani. Tot în Peștera Muierii s-au descoperit urși de cavernă pietrificați.
👉 Dacă îți dorești să ajungi la Peștera Muierii, uită-te pe ofertele de cazare din Baia de Fier de pe OLX.ro! Sigur vei găsi o ofertă potrivită nevoilor tale.
Peștere Polovragi
Peștera Polovragi este una dintre cele mai vizitate obiective turistice din apropierea stațiunii Rânca. Se află pe malul râului Olteț, în Munții Căpățânii, la o altitudine de aproximativ 670 m.
Are o temperatură constantă de 9 grade Celsius și o umiditate medie de 90%. Apa este bogată în carbonat de calciu, oxid de fier și dioxid de siliciu. În funcție de impuritățile transportate, apa își poate schimba culoarea, astăzi fiind împărțită în mai multe porțiuni, cu nume precum „Bolta Însângerată”, „Sala Divină” sau „Camera Albă”.
Din cei peste 10 km explorați de speologi, sunt disponibili 800 de m pentru turiști. Prima porțiune a peșterii a fost un refugiu, de-a lungul timpului, pentru daci, călugări și vraci. De exemplu, pentru a marca zona „Scaunul lui Zamolxe”, la suprafață există fosta cetate dacică „Cetățuia”.
După jumătatea traseului, peștera devine din ce în ce mai interesantă din punct de vedere speologic. Poți observa țurțuri de stalactite, domuri, stalagmite, bazine, scurgeri argiloase etc.
Transalpina
Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, cu punctul cel mai înalt în Pasul Urdele, la altitudinea de 2.145 m.
Șoseaua leagă orașul Novaci, din județul Gorj, și orașul Sebeș, din județul Alba, și traversează Munții Parâng de la nord la sud. Pe o zonă de 20 km, în județul Vâlcea, drumul este considerat șosea de creastă, datorită altitudinii ridicate pe acea porțiune.
Încă nu se știe când s-a început construcția la acest drum. Unii susțin că primele săpături s-au făcut în vremea romană – pe atunci zona purta numele de „coridorul IV strategic roman”. Alte surse susțin că a fost construită de germani, în Primul Război Mondial.
Cert este că Transalpina a fost inaugurată de regele Carol al II-lea, în 1939. Regele, alături de Mihai I, prim-ministrul George Tătărăscu și soția sa Arethia, au parcurs traseul cu o mașină de teren, condusă de însuși regele. Ulterior, traseul a purtat numele de „Drumul Regal”.
Este important de știut este că drumul se deschide pe 15 aprilie, cu posibilitatea de amânare, în funcție de condițiile meteo, și se închide pe 1 noiembrie, uneori, chiar și în octombrie, în funcție de vreme.
Cheile și Valea Gilortului
Pentru cei care vor să exploreze mai mult natura sălbatică, Valea Gilortului oferă un traseu pitoresc și izolat. Așa cum am menționat, râul Gilort izvorăște de sub Parângul Mare, adunându-și apele din izvoare la peste 2.300 m altitudine. În cursul său spre Novaci, Gilortul sapă chei și repezișuri frumoase.
Cheile Gilortului nu sunt amenajate turistic ca cele ale Oltețului, însă pot fi explorate de drumeți cu experiență sau de amatorii de enduro/MTB. Pe vale se află cascade naturale și mici lacuri repezi (văratece), iar fauna include pe lângă pești și vidre, multe animale pădurene.
Este locul ideal pentru a scăpa de aglomerație – o expediție scurtă pe Valea Gilortului îți poate oferi clipe de liniște deplină în mijlocul naturii. La intrarea în chei, dinspre Novaci, există și Mănăstirea Crasna (schit de maici), un obiectiv spiritual pitoresc, dacă ești interesat.
Lacurile glaciare
În apropiere de Rânca sunt mai multe lacuri glaciare de interes, printre care Lacul Roșiile, Lacul Câlcescu (numit și Gâlcescu), Lacul Mija și Lacul Verde.
Lacul Roșiile include, de fapt, mai multe lacuri glaciare, în zona Parâng. Se întinde pe o suprafață de 3,76 hectare, este situat la o altitudine de 1.980 m și are o adâncime de 17,6 m. Se crede că este lacul glaciar cu cea mai mare adâncime din Munții Parâng.
👉 Vezi AICI oferte de cazare în Parâng!
Lacul glaciar Gâlcescu se află în căldarea cu același nume, din Munții Parâng. Se află la o altitudine de 1.925 m și are o suprafață de 31.260 mp, fiind cel mai mare lac glaciar din Parâng. Este considerat monument al naturii, iar locurile din jur reprezintă o rezervație naturală peisagistică, floristică și geologică, înființată încă din 1932. Din această zonă izvorăște râul Lotru.
Lacul glaciar Mija este cunoscut și sub numele de Lacul Zăvoiele sau Tăul de la Lunci. Se află într-o căldare glaciară, la o altitudine de 1.980 m, și are o suprafață de 0,8 hectare și o adâncime maximă de 6,5 m.
Lacul Verde este unul dintre cele mai impresionante lacuri glaciare din Munții Parâng. Razele soarelui se reflectă în apa cristalină, oferind nuanțe coloristice spectaculoase. Se află la o altitudine de 2.020 m și are o suprafață de 0,61 hectare.
Atracții culturale în împrejurimi
Dacă tot ai ajuns în acest colț de țară, merită să vizitezi și câteva obiective culturale de prin apropiere. În Târgu Jiu (la 60 km de Rânca) se află renumitele opere ale lui Constantin Brâncuși – Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii – un traseu cultural de prim rang.
De asemenea, la doar 8 km de Novaci, în comuna Baia de Fier, poți vizita Muzeul Crucea de Piatră (o gospodărie tradițională gorjenească) pentru a vedea cum trăiau localnicii acum un secol. Iar dacă ești dispus la o excursie de o zi mai lungă, Mănăstirea Horezu (Patrimoniu UNESCO), una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România, se află la aproximativ 70 km de Rânca, peste deal în județul Vâlcea, oferind o doză de spiritualitate și artă brâncovenească în itinerar.
Stațiunea Rânca este una dintre cele mai frumoase zone montane din România, combinând atracțiile naturale cu cele culturale și creând un mozaic turistic complet. Indiferent că vrei să admiri obiective turistice în Rânca precum vârfurile și lacurile glaciare sau să descoperi locuri de vizitat lângă Rânca – peșteri, chei și monumente – vei găsi în această regiune o mulțime de oportunități de explorare. Pregătește-ți bocancii, aparatul foto și spiritul de aventură, pentru că Rânca și „ținutul de la poalele Parângului” te vor surprinde plăcut la fiecare pas cu frumusețea și diversitatea lor!
