Dacă ai urcat vreodată pe un traseu montan din România și ți-ai lăsat privirea să caute printre stânci și pajiști alpine, probabil ai sperat să zărești o floare rară, care de secole fascinează turiștii și localnicii deopotrivă: floarea-de-colț. Considerată simbol al purității și al frumuseții neîntinate, floarea-de-colț este una dintre cele mai căutate plante de munte, dar și una dintre cele mai protejate.
De-a lungul timpului, această floare a inspirat legende, poezii și cântece, iar astăzi continuă să fie un motiv de atracție pentru iubitorii de natură și drumeții. Dacă te-ai întrebat vreodată ce este floarea-de-colț, unde se găsește floarea-de-colț și de ce este protejată, vei descoperi în acest articol răspunsurile, alături de recomandări despre locuri unde poți găsi floarea-de-colț atunci când pornești pe trasee montane prin România.
- Ce este floarea-de-colț?
- Originile florii-de-colț
- Legenda florii-de-colț
- Unde crește floarea-de-colț în România?
- Floarea-de-colț: utilizări în medicină
- De ce este protejată floarea-de-colț prin lege?
Ce este floarea-de-colț?
Floarea-de-colț este una dintre frumusețile naturale ale României. Este ocrotită și protejată prin lege, fiind declarată „monument al naturii” și poate fi admirată la altitudini de 1300-1500 metri înălțime. Pe numele său Leontopodium alpinum, floarea-de-colț este o plantă perenă rară, care face parte din familia Asteraceae și este alcătuită dintr-un buchet mai mare de floricele, cu până la 500 dintre acestea înghesuite. Aceste flori mici sunt grupate în perechi de la 2 la 12 capete de flori galbene și între 5 și 15 frunze albe, așezate în formă de stea.
Dacă te întrebi unde se găsește floarea-de-colț în general, ea nu este endemică doar României – o poți întâlni în Alpi, Pirinei, Balcani și chiar în Himalaya. În România, însă, ea devine un adevărat simbol național, asociat cu puritatea și rezistența. Perioada de înflorire este între iulie și septembrie, când munții noștri se transformă în grădini naturale. Dar atenție: floarea-de-colț nu supraviețuiește transplantării, așa că cel mai bine o admiri în habitatul ei natural.
Această plantă nu este doar frumoasă, ci și rezistentă. Perișorii ei o ajută să rețină umiditatea și să reflecte razele soarelui, adaptându-se perfect la climatul alpin. Dacă ești curios să afli mai multe despre utilizări ale florii-de-colț, vom ajunge și acolo, dar mai întâi, să explorăm rădăcinile ei!
Originile florii-de-colț
Dacă te întrebi care sunt originile florii-de-colț, trebuie să călătorim în timp și spațiu până în Asia Centrală și de Est, de unde provine această specie. Potrivit studiilor botanice, floarea-de-colț s-a dezvoltat inițial în stepele asiatice, unde creștea dens ca iarba obișnuită. De acolo, a migrat spre zone montane înalte, adaptându-se la condiții extreme, cum ar fi cele din Himalaya, unde poate fi găsită la altitudini de peste 3.000 de metri. Interesant este că varietatea din Carpații noștri este identică cu cea himalayană, creând o legătură simbolică între munții Făgăraș și vârfurile asiatice.
În România, floarea-de-colț a ajuns probabil prin migrații naturale în perioada post-glaciară, stabilindu-se în masivele calcaroase ale Carpaților. Botanistul român Alexandru Borza a studiat-o amănunțit în 1911, contribuind la declararea ei ca monument al naturii. Astăzi, ea unește continentele prin frumusețea ei rară, fiind un exemplu de adaptare evolutivă. Dacă vrei să înțelegi de ce crește floarea-de-colț doar în anumite locuri, ține minte: preferă soluri sărace în nutrienți, dar bogate în calciu, și expunere la soare puternic.
Legenda florii-de-colț
Nicio floare atât de specială nu scapă fără o legendă, iar legenda florii-de-colț este plină de romantism și misticism. Floarea-de-colț a devenit simbolul iubirii și al purității, deoarece, în tradiția românească, se spune că tinerii căutau această floare rară pentru a o dărui alesei inimii lor. Deoarece mica floare se găsește în zone greu accesibile, pe munte, a o oferi persoanei iubite reprezenta cel mai de preț gest, dar devenea și un simbol al curajului.
O altă variantă leagă floarea de momentul nașterii Mântuitorului: steaua care i-a călăuzit pe magi spre Betleem s-ar fi transformat în floarea-de-colț, căzând pe pământ ca un simbol al purității divine.
În Alpi, legenda spune că originile ei sunt dintr-un fulg de lână de miel lăsat să cadă pe pământ, aducând noroc celor care o găsesc. În România, floarea-de-colț simbolizează puritatea și curățenia, iar în trecut, era cunoscută ca Floarea Reginei, deoarece era îndrăgită de către Regina Elisabeta. Comuniștii au schimbat însă numele, pentru a șterge legăturile monarhice. Floarea-de-colț a rămas, astfel, regina naturii, putând fi observată în sălbăticie. Dacă ești romantic, imaginează-ți că, admirând-o, participi la o tradiție veche de secole!
Unde crește floarea-de-colț în România?
România este binecuvântată cu numeroase masive montane unde această floare rară înflorește. Aceasta este protejată prin lege, însă numărul de exemplare este în scădere, din cauza turmelor de oi care pătrund în zonele ideale pentru dezvoltarea florii. Iată unde se găsește floarea-de-colț în România!
Munții Rodnei
Parcul Național Munții Rodnei adăpostește o bogăție de faună și floră, pe o suprafață de 46.000 de hectare. Punctul de plecare din Borșa, Maramureș, te poartă până în Pasul Prislop și către Valea Negoiescu. Aici vei găsi floarea-de-colț pe cele mai înalte creste, la altitudini de peste 1.800 de metri, în zone stâncoase și însorite. Dacă alegi trasee precum cel spre Vârful Pietrosul, ai șanse mari să o vezi în iulie-august.
Pe lângă floarea-de-colț, pe care o poți întâlni pe cele 18 trasee montane marcate, te poți bucura de o varietate de atracții. Printre acestea se numără Cascada Cailor (Borșa) – una dintre cele mai spectaculoase cascade din România, Lacul Iezer (Pietrosu), Peștera Izvorul Albastru al Izei și Lacul Lala Mare. Traseele de pe Munții Rodnei impun o condiție fizică bună, deoarece urcușurile durează în jur de 2-3 ore. Însă, pentru a ajunge în puncte precum Cascada Cailor, ai la dispoziție și telescaunul.
👉 Vizitează Munții Rodnei și găsește cele mai bune oferte de cazare în Maramureș pe OLX.ro!
Munții Retezat
Munții Retezat sunt faimoși pentru diversitatea potecilor, priveliștilor, dar și a atracțiilor de diferite soiuri și se află între depresiunile Petroșani și Hațeg. De la cascade și lacuri glaciare până la chei și râuri, Parcul Național Retezat este o adevărată oază de liniște, dar și aventură. Datorită unui procent de 38% din suprafață, acoperit de lacuri glaciare, Parcul Național Retezat este cunoscut și sub numele de Tărâmul cu Ochi Albaștri.
Printre lacurile din această zonă se numără Lacul Bucura, Ana, Lia, Florica, Galeșu, Ștevia și Tăul dintre Brazi. La înălțimi mai înalte, poți întâlni floarea-de-colț, în zona Retezatului Mic, de exemplu. Pădurile de foioase sunt o altă bogăție a acestei zone și oferă o diversitate specifică teritoriului românesc. Merită notat și faptul că, în ceea ce privește flora, în Munții Retezat s-au făcut numeroase cercetări botanice, de-a lungul timpului.
👉 Dacă vrei să explorezi, începe de la Poiana Pelegii. Pentru confort, verifică ofertele de cazare în Petroșani sau ofertele de cazare în Hațeg pe OLX.ro!
Munții Piatra Craiului
Munții Piatra Craiului se întind pe teritoriul Brașovului și al Argeșului și se remarcă prin numeroase monumente ale naturii. Aici, floarea-de-colț crește în zone precum Cerdacul Stanciului, accesibile prin trasee de la Refugiul Șpirlea sau Cabana Garofița. Flora cuprinde floarea-de-colț, garofița Pietrei Craiului, ghințura galbenă, iar fauna diversă include capra neagră, ursul carpatin, râsul și căpriorul.
Printre vârfurile montane pe care le poți explora în Parcul Național Piatra Craiului se numără Vârful Ascuțit, Vârful Țimbalu Mare și Vârful Padina Popii. Principala intrare spre parc se face prin Zărnești, iar traseele spre Piatra Craiului sunt considerate dificile.
👉 Vezi pe OLX.ro lista de cazări din județul Brașov și planifică-ți drumeția în Munții Piatra Craiului!
Munții Făgăraș
Munții Făgăraș oferă atracții turistice pentru fiecare posibilitate și așteptare. Supranumiți și Alpii Transilvaniei, în Munții Făgăraș se găsesc 107 vârfuri de peste 2000 de metri și 8 vârfuri de peste 2500 de metri. Însă, printre acestea, ai la dispoziție zone minunate, care nu necesită un efort susținut pentru a fi admirate.
Printre acestea, se numără Cascada Bâlea, Bâlea Lac – unul dintre cele mai frumoase lacuri de agrement din România, Transfăgărășanul și Cetatea Făgărașului. Pentru a descoperi floarea-de-colț, va fi necesar să urci la altitudine mai mare, însă nu uita să te echipezi corespunzător și să ții cont de informațiile oferite de salvamontiști.
Munții Vrancei
Floarea-de-colț poate fi admirată și între Moldova și Muntenia, în Munții Vrancei. Lacul Negru, podgoriile Vrancei și Cascada Putnei sunt câteva dintre atracțiile care te așteaptă să le descoperi în aventurile tale. Poți să te cazezi în Focșani, pentru a ajunge cât mai ușor în fiecare locație pe care îți dorești să o vizitezi.
Pentru a te bucura de flora oferită de zona Munților Vrancei, vizitează Lacul Negru, situat în rezervația naturală Dealul Negru. Aici, vei găsi o floră și o faună variate, cu plante rare, interesante și greu de întâlnit în alte zone, precum Drosera Rotundifolia (Roua Cerului).
👉 Descoperă pe OLX.ro ofertele de cazare în Focșani – opțiunile sunt variate!
Masivul Ceahlău
Când pășești pe traseele din Masivul Ceahlău, supranumit „Muntele Sfânt” al Moldovei, ai șansa de a descoperi floarea-de-colț în toată splendoarea ei. Aceasta crește la altitudini de peste 1.700 de metri, în special pe versanții stâncoși ai vârfurilor Ocolașul Mare sau Toaca, unde condițiile calcaroase și expunerea la soare sunt ideale.
Perioada optimă pentru a o admira este între iulie și august, când florile albe par să ascundă povești nerostite. Traseul de la Durău spre Cabana Dochia este unul popular, oferind peisaje cu stânci abrupte și pajişti alpine. Pentru o experiență completă, explorează atracțiile turistice din Piatra Neamț. Nu uita să respecți regulile – floarea-de-colț este protejată, așa că fotografiază, dar nu culege!
👉 Intră pe OLX.ro și rezervă cazare în Piatra Neamț pentru a te bucura de confort după drumeție!
Munții Bucegi
În Munții Bucegi, floarea-de-colț înflorește ca o bijuterie a Carpaților, mai ales pe platoul Bucegi, în zone precum Babele, Sfinxul sau Crucea Caraiman, la altitudini de 1.800-2.200 de metri. Perioada ideală este iunie-iulie, când stâncile calcaroase devin pânze pentru aceste flori delicate. Traseele de la Piatra Arsă sau din Sinaia sunt accesibile, dar solicitante, oferind priveliști spre văi adânci și creste spectaculoase.
Recent, floarea-de-colț a fost semnalată în zonele înalte, atrăgând drumeți pasionați. Pentru a explora aceste peisaje, mergi pe traseele din Bucegi, unele dintre cele mai frumoase trasee montane din România. Protecția florii este strictă, așa că bucură-te de ea doar cu ochii și aparatul foto! După o zi pe munte, găsești cazare în stațiunile din zonă pentru a te odihni.
Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș
Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș este un sanctuar al naturii unde floarea-de-colț strălucește pe stâncile calcaroase, la altitudini de peste 1.600 de metri. O găsești în apropierea Cheilor Bicazului sau a Lacului Roșu, în zone precum Piatra Singuratică sau Vârful Hășmașul Mare. Perioada de înflorire, iulie-august, transformă aceste peisaje într-un spectacol natural.
Traseele din parc sunt provocatoare, dar răsplata vine sub forma peisajelor splendide și a florii-de-colț. Pentru o experiență completă, descoperă atracțiile turistice de la Cheile Bicazului! Respectă regulile parcului, deoarece floarea este protejată, iar conservarea ei depinde de grija ta.
👉 Dacă vrei să explorezi atracțiile turistice din zonă și să explorezi flora, rezervă cazare în Bicaz-Chei pe OLX.ro!
Floarea-de-colț: utilizări în medicină
Deși este mai cunoscută pentru frumusețe, utilizările florii-de-colț în medicină sunt variate. Floarea-de-colț este considerată o plantă alpină tămăduitoare, fiind folosită în medicina tradițională chinezească, în Mongolia și în neuropatia modernă. Printre beneficiile care au fost descoperite în timp, se numără:
- ameliorarea durerilor de stomac;
- prevenirea afecțiunilor tractului respirator;
- protejarea ADN-ului de razele UV;
- prevenirea atacului de cord și a accidentelor vasculare cerebrale;
- stimularea digestiei;
- ameliorarea durerilor toracice și a reumatismului;
- acțiunea împotriva bacteriilor, prin proprietățile antiseptice.
Ceaiurile și tincturile de floare-de-colț pot ajuta împotriva formării varicelor și cuperozei. Planta conține numeroase substanțe benefice, care protejează vasele de sânge și ajută la evitarea blocării acestora.
Floarea-de-colț poate fi plantată și crescută acasă, în ghivece sau în grădină, dar are nevoie de condiții speciale. Planta necesită un sol calcaros, cu pH între 6,5 și 7,5. Solul trebuie bine drenat, iar rădăcina are nevoie de hidratare cel puțin o dată pe săptămână.
De ce este protejată floarea-de-colț prin lege?
Floarea-de-colț face parte din categoria florei protejate pe teritoriul României, încă din anul 1933. Aceasta crește în condiții speciale, în sălbăticie, în zone greu accesibile, la altitudini mari, iar numărul de exemplare este restrâns. Atât din cauza turiștilor care își doresc să „pună mâna” pe o floare-de-colț pentru colecția proprie, cât și a animalelor care încă pătrund în aceste zone la păscut, floarea-de-colț riscă să dispară.
De aceea, dacă îți dorești să admiri regulat această plantă specială, optează pentru creșterea acesteia în ghiveci sau în grădină. În caz contrar, dacă o rupi de pe traseele montane, riști să fii amendat, dar și să distrugi ultimele exemplare ale acestei specii rare. Protecția ei asigură supraviețuirea speciei în habitate fragile, contribuind la biodiversitatea Carpaților.
Floarea-de-colț este, în continuare, parte din flora cu care se mândrește țara noastră. Chiar dacă aceasta se găsește și pe teritoriul altor țări, este important să o protejăm ca pe o adevărată nestemată. Aventurează-te în căutarea acesteia și descoperă România din perspectiva unui turist!
