Istoria unui drum de poveste

Construcția Transfăgărășanului a început la începutul anilor ’70, în perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu, având inițial un scop strategic: asigurarea unei rute rapide de trecere peste Munții Făgăraș, în contextul tensiunilor geopolitice de atunci.

Ridicarea drumului a fost o adevărată provocare inginerească, fiind necesare mii de tone de dinamită pentru a străpunge stâncile și pentru a săpa tunelurile. Muncitorii și armata au lucrat în condiții extreme de altitudine și climă, iar costul uman al acestui proiect a fost unul ridicat.

Finalizat în 1974, Transfăgărășanul a devenit rapid mai mult decât o rută strategică – a devenit un simbol al ambiției și rezistenței, transformându-se într-o atracție turistică de renume mondial. Astăzi, șoseaua alpină este comparată adesea cu cele mai spectaculoase drumuri din Alpi, fiind un magnet pentru turiști, motocicliști și pasionați de condus din toată lumea.

Sursa foto: Shutterstock

Transfăgărășan – acces și traseu 

Cu un traseu ce străbate Munții Făgăraș pe o lungime de aproximativ 150 de kilometri, drumul oferă priveliști unice, serpentine amețitoare și acces la unele dintre cele mai importante atracții naturale și istorice din zonă. Pentru a te bucura de o experiență completă, este esențial să cunoști detalii despre acces, traseu și particularitățile lui.

Accesul pe Transfăgărășan se poate face din două direcții principale, în funcție de zona din care vii: dinspre sud, prin județul Argeș, sau dinspre nord, prin județul Sibiu. Ambele variante oferă priveliști spectaculoase și numeroase opriri turistice.

Acces dinspre sud – Argeș

Dacă vii din București, cel mai simplu traseu este București – Pitești – Curtea de Argeș – Bascov, pe DN7C, care reprezintă de fapt începutul traseului spre Transfăgărășan . De aici, drumul urcă pe lângă Lacul și Barajul Vidraru, continuă prin păduri de munte și serpentine abrupte, până ajunge în zona alpină, la altitudini de peste 2.000 de metri.
Această rută este ideală dacă vrei să vizitezi și obiective precum Cetatea Poenari sau Barajul Vidraru, două atracții importante de pe latura sudică.

Acces dinspre nord – Sibiu

Dacă vii din Transilvania, drumul către Transfăgărășan începe din Cârțișoara, o localitate situată la aproximativ 40 km de Sibiu. De aici, DN7C urcă spre Cascada Bâlea și Lacul Bâlea, una dintre cele mai vizitate zone de pe întreg traseul. Partea nordică este renumită pentru serpentinele spectaculoase și pentru punctele de belvedere ce oferă panorame impresionante asupra Munților Făgăraș.

Conexiuni cu alte orașe mari

• Din București, distanța până la intrarea sudică este de aproximativ 200 km (3–4 ore de condus).
• Din Sibiu, distanța până la intrarea nordică este de aproximativ 40 km (aproximativ 40 de minute).
• Din Brașov, poți ajunge pe Transfăgărășan fie prin Sibiu (aproximativ 140 km), fie prin Curtea de Argeș (aproximativ 180 km).

Recomandări pentru turiști

Indiferent de direcția aleasă, este recomandat să aloci întreaga zi pentru parcurgerea drumului și pentru opriri la principalele obiective turistice. Verifică înainte de plecare starea vremii și anunțurile oficiale legate de circulație, deoarece Transfăgărășanul este deschis complet doar în perioada iunie–octombrie.

Sursa foto: Shutterstock

Condiții de circulație pe Transfăgărășan

Circulația pe DN7C nu este permisă pe tot parcursul anului, iar șoferii trebuie să țină cont de programul de deschidere, de restricțiile temporare și de capriciile vremii la altitudine.

Perioada de deschidere a Transfăgărășanului

Din cauza altitudinii și a ninsorilor abundente, sectorul alpin al Transfăgărășanului – cuprins între Bâlea Cascadă și Piscul Negru – este deschis complet doar între iunie și octombrie. În restul anului, circulația este închisă, iar accesul la Lacul Bâlea se face doar cu telecabina dinspre Cârțișoara. În 2025, redeschiderea oficială a avut loc pe 5 iunie, conform programului obișnuit stabilit de CNAIR.

Programul zilnic de circulație

Chiar și pe durata verii, circulația este permisă doar pe timp de zi. Intervalul oficial este între 07:00 și 21:00. După această oră, accesul este interzis pe sectorul de mare altitudine, din motive de siguranță. Vremea schimbătoare, ceața densă sau alunecările de teren fac ca această regulă să fie obligatorie, indiferent de condițiile meteo momentane.

Restricții temporare și evenimente

Pe lângă programul standard, Transfăgărășanul poate fi închis temporar pentru diverse evenimente sportive sau pentru lucrări de întreținere. De exemplu, în august 2025, o porțiune de aproximativ 24 km a fost restricționată pentru un eveniment automobilistic, iar în timpul Turului Ciclist al Sibiului au existat restricții de trafic temporare pe anumite tronsoane. Astfel de situații sunt anunțate din timp de autorități și este recomandat ca turiștii să verifice înainte de plecare site-ul CNAIR sau paginile DRDP.

Condiții meteo și siguranța traficului

La peste 2.000 de metri altitudine, vremea se poate schimba brusc. Chiar și vara pot apărea ploi torențiale, ceață densă sau temperaturi scăzute. Toamna, la primele ninsori, circulația se desfășoară deja în condiții de iarnă, cu utilaje de deszăpezire și material antiderapant. Din acest motiv, șoferii sunt sfătuiți să conducă prudent, să adapteze viteza la traseu și să oprească doar în zonele special amenajate.

Cauți cazare pe Transfăgărășan? Găsești pe OLX.ro

Top atracții turistice pe Transfăgărășan

Transfăgărășanul nu este doar un drum spectaculos, ci și o adevărată colecție de atracții turistice ce transformă fiecare oprire într-o experiență memorabilă. De la lacuri glaciare aflate la peste 2.000 de metri altitudine, la baraje impresionante, cascade spectaculoase și cetăți pline de istorie, DN7C adună unele dintre cele mai frumoase obiective turistice din România. Fie că ești pasionat de natură, istorie sau pur și simplu de peisaje unice, pe Transfăgărășan vei găsi locuri care merită descoperite și fotografiate.

Lacul Bâlea

Aflat la peste 2.000 m altitudine, Lacul Bâlea este un lac glaciar spectaculos, înconjurat de culmile Munților Făgăraș. Vara, drumul până aici dezvăluie panorame impresionante, iar iarna, zona este cunoscută pentru hotelul de gheață Bâlea Lac și peisajele alpine de poveste.

Cascada Bâlea

Situată la aproximativ 1.200 m altitudine, Cascada Bâlea este una dintre cele mai înalte cascade în trepte din România (60 m). Este vizibilă de pe traseu și poate fi vizitată ușor, înainte de a urca spre Lacul Bâlea.

Barajul și Lacul Vidraru

Un simbol al ingineriei românești, Barajul Vidraru a fost construit în anii ’60 și rămâne unul dintre cele mai mari baraje din țară. Platforma barajului oferă o panoramă spectaculoasă asupra lacului artificial și a munților din jur, fiind un loc perfect pentru fotografii.

Sursa foto: Shutterstock

Cetatea Poenari

Ridicată pe un vârf abrupt, Cetatea Poenari este cunoscută drept „cetatea lui Vlad Țepeș”. Accesul se face urcând cele peste 1.400 de trepte, dar priveliștea de la înălțime merită efortul. Este un obiectiv istoric încărcat de legende.

Sursa foto: Shutterstock

Tunelul Capra–Bâlea

Cel mai lung tunel rutier din România (887 m) traversează muntele și face legătura între versantul sudic și cel nordic al Transfăgărășanului. Intrarea și ieșirea din tunel dezvăluie unele dintre cele mai spectaculoase panorame ale traseului.

Cascada Capra

Mai puțin cunoscută decât Cascada Bâlea, dar la fel de pitorească, Cascada Capra se află în apropierea cabanei cu același nume și este un loc de popas ideal înainte de a continua drumul spre lacurile glaciare.

Sursa foto: Shutterstock

Belvederile și punctele panoramice

De-a lungul șoselei, numeroase parcări și zone de belvedere oferă ocazia de a admira serpentinele amețitoare, culmile Făgărașului și priveliști care au consacrat Transfăgărășanul drept „cel mai spectaculos drum din lume”.

Descoperă și alte trasee montane, AICI

Mănăstirea Curtea de Argeș

Dacă Transfăgărășanul a fost visul lui Manole, Mănăstirea este marea sa realizare. Dar, dincolo de legende, bijuteria arhitecturală cu turle răsucite din piatră albă este ctitoria lui Neagoe Basarab (1512-1517). Biserica a fost ridicată pe locul vechii mitropolii, iar pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. O parte din pictura originală este la Muzeul Național de Artă din București. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată în 1886, de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus și unele modificări. Construită din piatră fățuită și profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodița, reluat, ulterior, și în alte construcții (mitropolia din București, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, mănăstirea Tismana etc.).

Dacă ești în căutare de oferte de cazare în Curtea de Argeș, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro.

Curtea Domnească din Curtea de Argeș

În centrul orașului, fostă Capitală a Țării Românești, pot fi vizitate ruinele Curții Domnești, clădite în secolul al XIII-lea. Astăzi, au rămas doar câteva ziduri și structuri de piatră ale celor două pivnițe din casele domnești, descoperite în urma săpăturilor arheologice, și există certitudinea că acestea au aparținut lui Neagoe Basarab și lui Basarab I.

Sursa foto: Shutterstock

Cetatea Medievală a Sibiului

Dacă ai biruit Transfăgărășanul și ai trecut de partea cealaltă a munților, de la Cârțișoara, unde se termină „drumul norilor”, și până la Sibiu mai sunt doar 45 de kilometri, drum de 30 de minute pe care merită să-l faci, fie și numai pentru a vedea Cetatea Medievală din „Orașul Roșu”. Era numit așa, pentru zecile de clădiri din cărămidă roșie care se vedeau de la mare distanță. Strada Cetății este, astăzi, una dintre zonele cele mai vizitate din Sibiu, întrucât păstrează aerul medieval al vechii cetăți, cu ziduri de fortificații, turnuri înalte și bastioane de apărare.

În timpul ocupației habsburgice, Sibiu era al doilea oraș ca importanță după Viena, datorită poziționării sale aproape de “Porțile Orientului”, adică în vecinătatea granițelor Imperiului Otoman, care a ocupat regiunea Moldovei, timp de mai multe secole.

Găsești cazare în Sibiu și în județul Sibiu, pe OLX.ro

Sursa foto: Shutterstock

Întrebări frecvente despre Transfăgărășan

Când este deschis Transfăgărășanul pentru circulație?
Drumul este, de regulă, deschis complet între lunile iunie și octombrie, în funcție de condițiile meteo și de cantitatea de zăpadă. În restul anului, porțiunile înalte (în special zona Bâlea Lac) sunt închise din cauza riscului de avalanșe și ninsori abundente.

Care este lungimea Transfăgărășanului și ce altitudini atinge?
Șoseaua are aproximativ 150 km și urcă până la o altitudine de peste 2.000 m, în apropiere de Bâlea Lac.

Ce atracții turistice pot fi vizitate pe Transfăgărășan?
Printre cele mai populare obiective se numără: Lacul și Cascada Bâlea, Barajul și Lacul Vidraru, Cetatea Poenari, Tunelul Capra-Bâlea, dar și numeroase puncte panoramice spectaculoase.

Se poate urca la Bâlea Lac iarna?
Da, însă nu cu mașina. Accesul se face cu telecabina de la Bâlea Cascadă, deoarece drumul este închis.

Este periculos să conduci pe Transfăgărășan?
Șoseaua are multe serpentine strânse și diferențe mari de nivel. Deși este asfaltată, necesită atenție sporită, mai ales pe timp de ploaie, ceață sau aglomerație.

Există taxe de acces pentru Transfăgărășan?
Nu, circulația este gratuită. Totuși, unele atracții (de exemplu, Cetatea Poenari sau parcările private) pot percepe taxe.

Unde se poate caza în apropiere de Transfăgărășan?
Vizitatorii pot găsi pensiuni și cabane în zona Cârțișoara, Arefu, Bâlea Cascadă, Bâlea Lac sau în localitățile de pe Valea Argeșului.

Care este cea mai spectaculoasă porțiune a drumului?
Cea mai fotografiată zonă este cea din apropierea Lacului Bâlea, unde serpentinele în formă de „ac de păr” oferă o panoramă impresionantă.

Pot călători cu bicicleta sau motocicleta pe Transfăgărășan?
Da, drumul este foarte apreciat de bicicliști și motocicliști, dar necesită pregătire fizică și atenție sporită din cauza traficului și a pantelor abrupte.

Cum verific condițiile de trafic înainte de plecare?
Informații actualizate pot fi găsite pe site-ul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), la secțiunea Drumuri Naționale, sau în buletinele de circulație oferite de Poliția Rutieră.

Transfăgărășanul nu este doar un drum spectaculos, ci o adevărată experiență de călătorie prin inima Munților Făgăraș. Indiferent dacă alegi să-l parcurgi pentru peisajele amețitoare, pentru atracțiile turistice precum Lacul Bâlea, Barajul Vidraru sau Cetatea Poenari, ori pur și simplu pentru plăcerea condusului, acest traseu rămâne unul dintre cele mai impresionante din România și din Europa.

Dacă plănuiești o excursie pe Transfăgărășan, verifică în prealabil condițiile de trafic, ia în calcul perioada optimă (vara până la începutul toamnei) și pregătește-te pentru momente memorabile. Fie că ești pasionat de natură, istorie sau aventură, Transfăgărășanul este destinația perfectă pentru o vacanță reușită în România.

Articolul Transfăgărășan – atracții turistice și condiții de circulație apare prima dată în Incotro.

• Despre stațiunea Rânca

• Cum ajungi la Rânca

• Cazare în Rânca: unde te poți caza și ce opțiuni ai 

• Trasee montane în apropiere de stațiunea Rânca

• Ce poți face în Rânca

• Obiective turistice în Rânca și împrejurimi

Despre stațiunea Rânca

Rânca este o stațiune montană din România, situată la cea mai înaltă altitudine din țară, între 1.600 și 1.750 de metri altitudine, la poalele vârfului Păpușa, pe flancul sudic al Munților Parâng. Stațiunea aparține administrativ de orașul Novaci și comuna Baia de Fier din județul Gorj, fiind localizată la 18 km de Novaci și aproximativ 62 km de Târgu Jiu. Este traversată de Transalpina sau DN67C, cea mai înaltă șosea din România, cu un punct maxim de 2.145 m, la Pasul Urdele. Datorită amplasării pe această rută celebră, stațiunea Rânca oferă turiștilor acces facil către peisaje alpine unice și reprezintă o oprire pitorească pe Drumul Regelui, cum mai este numită Transalpina.

Stațiunea Rânca a fost proiectată în 1930, la inițiativa lui Dumitru Brezulescu. La început, s-au construit șase cabane, fiecare având cinci camere, iar mai târziu, în 1937, s-a dat în folosință cabana centrală din Rânca, a cărei construcție a fost sprijinită de Gheorghe Tătărăscu, la acea vreme, prim-ministrul României.

Până în decembrie 1989, s-au mai construit două cabane, la inițiativa autorităților județului Gorj. Prima a fost administrată de Universitatea din Craiova, iar a doua a fost realizată pentru sindicatele miniere din Oltenia. Aproape de cabanele tradiționale se află o unitate militară, unde se realizează instructajul trupelor de vânători de munte.

Stațiunea Rânca a început să fie din nou în atenția turiștilor, după deschiderea Transalpinei, drumul care leagă stațiunea de județul Sibiu. În anii recenți, odată cu modernizarea șoselei Transalpina, Rânca a cunoscut o dezvoltare accelerată: în stațiune au apărut sute de hoteluri, pensiuni, cabane și case de vacanță pentru a primi numărul tot mai mare de turiști. Astăzi, Rânca dispune de un potențial turistic deosebit, fiind supranumită adesea „centrul drumețiilor din Parâng” datorită numeroaselor trasee montane din zonă, precum și un important centru pentru sporturile de iarnă în regiunea Olteniei.

Cum ajungi la Rânca

Accesul în stațiunea Rânca se face în principal pe drumul național DN67C – Transalpina, care leagă județul Gorj de județul Alba peste Munții Parâng. Rânca fiind situată chiar pe traseul Transalpina, există două rute principale de acces cu mașina. Iată cum ajungi la Rânca!

Dinspre sud (Oltenia)

Urcarea se face din orașul Novaci (Gorj) pe Transalpina. Din Novaci până la Rânca mai sunt aproximativ 19 km, pe DN67C. Acest sector al drumului este modernizat și întreținut pe tot parcursul anului, astfel că se poate ajunge cu autoturismul în stațiune chiar și iarna, dinspre Novaci. Drumul urcă sinuos prin pădure, oferind priveliști din ce în ce mai largi pe măsură ce te apropii de stațiune. În fiecare toamnă are loc aici și o competiție de automobilism – Campionatul Național de Viteză în Coastă – pe serpentinele dintre Novaci și Rânca, semn că șoseaua este apreciată și de pasionații de motorsport.

Dinspre nord (Transilvania)

În sezonul cald, Rânca este accesibilă și dinspre Transilvania, pe Transalpina, coborând din Pasul Urdele spre sud. Practic, din zona Obârșia Lotrului (județul Vâlcea/Alba) se coboară aproximativ 30 km pe DN67C până la Rânca. Această variantă este deosebit de pitorească, trecând pe lângă Lacul Vidra și prin Valea Frumoasei (județul Alba), însă trebuie abordată doar în lunile de vară, când drumul este complet deschis.

Atenție: Porțiunea de Transalpina dintre Rânca și Obârșia Lotrului este închisă pe timp de iarnă (de regulă din noiembrie până în mai/iunie) din cauza zăpezii. Asta înseamnă că, în sezonul rece, poți ajunge la Rânca doar dinspre Novaci. Chiar și vara pot exista restricții temporare, așa că este indicat să verifici starea drumului înainte de călătorie. Pe Transalpina se circulă oficial doar pe timpul zilei, iar limita de viteză pe sectorul montan este de 30 km/h pentru siguranță. Poți verifica situația în timp real a drumurilor pe harta interactivă a CNAIR sau la informațiile oferite de autoritățile rutiere, mai ales dacă vremea este instabilă.

Pentru cei care nu călătoresc cu mașina personală, există și opțiuni de transport public către Rânca. Diverse companii de transport operează curse cu autocarul sau microbuzul din orașele apropiate (Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Sibiu) până la Novaci și uneori până în stațiune, în funcție de sezon și cerere. De exemplu, din Târgu Jiu se organizează frecvent curse spre Rânca în perioada vacanțelor de iarnă. Dacă ajungi doar până în Novaci, poți continua cei 18 km rămași fie cu un transport local (microbuz sau taxi disponibil), fie aranjând în prealabil transferul cu gazdele tale din Rânca (unele pensiuni pot oferi această facilitate pentru oaspeți).

Cazare în Rânca: unde te poți caza și ce opțiuni ai

Fiind o destinație în plină expansiune, oferta de cazare în Rânca este foarte bogată și variată. Stațiunea numără în prezent peste 100 de unități de cazare – de la hoteluri și pensiuni moderne până la cabane rustice din lemn și chiar vile sau case de vacanță de închiriat integral.

Practic, indiferent de buget și preferințe, vei găsi unde te cazezi în Rânca fără dificultate în majoritatea perioadelor anului. În ultimii ani, după reabilitarea șoselei Transalpina, aici au apărut sute de structuri de primire turistică (multe de mici dimensiuni) pentru a face față afluxului de turiști. Astfel, stațiunea oferă atât confort sporit pentru familii sau grupuri (în hoteluri cu spa și restaurante proprii), cât și opțiuni mai izolate pentru cei care își doresc liniște, cum ar fi cabanele amplasate la marginea pădurii.

Așadar, dacă îți dorești o excursie la Rânca, te poți caza:

• la hotel;
• la pensiune;
• la cabană;
• la vilă de munte;
• la cort.

Prețurile variază de la câteva zeci de lei, dacă alegi campingurile din zonă, până la câteva sute de lei, dacă optezi pentru o cameră de hotel. Bineînțeles că prețurile diferă și în funcție de perioada aleasă.

👉 Dacă ești în căutarea unei cazări în apropiere de Rânca, aruncă o privire pe ofertele OLX.ro! Cu siguranță vei găsi un loc pe placul tău.

Trasee montane în apropiere de stațiunea Rânca

Datorită poziției sale în inima Parângului, stațiunea Rânca abundă în trasee de drumeție care încântă iubitorii de natură. Există numeroase trasee montane în Rânca și împrejurimi, de diferite niveluri de dificultate – de la plimbări ușoare prin poieni și păduri, până la ascensiuni pe creste alpine cu panorame uluitoare. Cele mai populare trasee montane pornesc fie direct din stațiune, fie de pe șoseaua Transalpina în apropiere. Iată câteva exemple de trasee marcate pe care le poți parcurge!

Cabana Rânca – Vârful Păpușa – Curmătura Oltețului

Acest traseu din Rânca are marcaj triunghi roșu cu șosea și potecă nemarcate. Traseul durează aproximativ 5 ore. Traseul pornește din centrul stațiunii (zona Cabana Rânca) și urcă susținut spre Vârful Păpușa (2.136 m), unul dintre vârfurile ce străjuiesc Rânca. După atingerea vârfului, poteca coboară în Curmătura Oltețului, o șa montană ce desparte Munții Parâng de Munții Căpățânii, oferind priveliști spre Oltenia subcarpatică. Traseul necesită o condiție fizică bună, dar efortul este recompensat de panorama impresionantă – de pe Vârful Păpușa se vede întreaga stațiune Rânca și șoseaua șerpuită a Transalpinei de la înălțime.

Cabana Rânca – Muntele Urdele – Valea Iezerului – Cabana Obârșia Lotrului

Traseul are marcaj triunghi roșu cu bandă roșie, iar timpul de mers este de aproximativ 7 ore. Este un traseu mai lung, care leagă Rânca de Obârșia Lotrului (la nord, în județul Vâlcea) traversând creasta principală a Parângului. Poteca urcă întâi spre Muntele Urdele (2.228 m), trece aproape de Pasul Urdele de pe Transalpina, apoi coboară pe Valea Iezerului spre Obârșia Lotrului. Traseul străbate zone alpine sălbatice și oferă priveliști spre Lacul Gâlcescu și alte lacuri glaciare din Parâng. Fiind de durată mare, este recomandat drumeților experimentați sau se poate parcurge pe segmente (de exemplu, până în Pasul Urdele și retur, într-o excursie mai scurtă).

Novaci – Valea Gilortului – Rânca

Traseul străbate drumuri forestiere și durează aproximativ 8 ore. Acest traseu inedit din Rânca pornește din orașul Novaci (orașul de la poalele muntelui) și urcă la Rânca urmând cursul râului Gilort. Acesta merge pe drumuri forestiere de-a lungul Văii Gilortului, străbătând chei sălbatice, păduri și pășuni alpine. Gilortul izvorăște din Munții Parâng, de sub vârful Parângul Mare (2519 m), și curge prin chei cu repezișuri și cascade înainte de a ajunge la Novaci. Drumeția pe valea râului oferă o perspectivă diferită asupra masivului și e preferată mai ales de pasionații de cicloturism montan sau de off-road (traseul este accesibil parțial și cu bicicleta sau motocicleta enduro).

Circuitul „Promenada Rânca” (Vârful Corneșul Mic)

Traseul are marcaj punct albastru, o lungime de aproximativ 5 km și o durată de 2 ore. Acesta este un traseu nou, amenajat de Salvamont Gorj în 2024, ideal pentru începători sau pentru o plimbare lejeră în jurul stațiunii. Traseul în circuit pornește din centrul Rânca (zona Hotelului Onix), urcă ușor pe lângă pârtia de schi M4, ocolește Vârful Corneșul Mic (1.808 m) prin golul alpin și coboară înapoi prin pădure spre stațiune. Fiind foarte accesibil, acest traseu poate fi parcurs de oricine are o condiție fizică medie, inclusiv de familii cu copii mai mari, cu echipament de bază (încălțăminte adecvată de drumeție). De pe parcursul traseului vei avea priveliști frumoase către Rânca, către domeniul schiabil și spre vârfurile Parângului, motiv pentru care Rânca poate fi una dintre cele mai potrivite destinații de vacanță de mers cu copiii, în România.

Traseul Rânca – Lacul Gâlcescu

Traseul are marcaj bandă roșie (segment Parâng), iar timpul de mers este de aproximativ 6-7 ore. Acesta este un traseu mai dificil, recomandat drumeților experimentați, ce duce la impresionantul Lacul Gâlcescu – cel mai mare lac glaciar din Masivul Parâng. Poteca pornește de pe Transalpina, la 10 km de Rânca (după ce se trece de Vârful Păpușa, în direcția nord), în apropiere de Pasul Urdele. De acolo, se urmează marcajul bandă roșie prin căldările glaciare ale Parângului până la Lacul Gâlcescu, aflat la altitudinea de 1.925 m. Traseul străbate un teren stâncos și solicitant, cu urcușuri și coborâșuri repetate pe lângă vârfurile Cârbu și Mohoru. După circa 6 ore de mers prin abruptul Parâng (pornind din Rânca), vei ajunge la Lacul Gâlcescu și la alte lacuri glaciare mai mici din jurul său

Alte trasee din Rânca pe care să le încerci

Pe lângă cele menționate anterior, există multe alte locuri de drumeție pe care le oferă stațiunea Rânca. Iată care sunt acestea!

• Cabana Peștera Muierii – Baia de Fier – traseu marcat, care durează aproximativ 45 de minute.
• Cabana Rânca – Muntele Cerbu – Novaci – triunghi roșu. Traseul durează aproximativ 5 ore.
• Curmătura Oltețului – Cheile Oltețului – Polovragi – potecă nemarcată și drum forestier. Traseul durează aproximativ 5 ore.
• Cabana Obârșia Lotrului – Poiana Muierii – Cabana Voievodu – triunghi roșu. Traseul durează aproximativ 7 ore.
• Cabana Obârșia Lotrului – Groapa Seacă – Vârful Capra – Poiana Muierii – Cabana Voievodului – șosea, potecă nemarcată și triunghi roșu. Traseul durează aproximativ 10 ore.

Ce poți face în Rânca

Zona Rânca este foarte populară, oferind activități variate în fiecare sezon. Fie că ești pasionat de zăpadă și sporturi de iarnă, fie că preferi drumețiile, ciclismul sau pur și simplu relaxarea în natură, vei găsi tot timpul anului motive să vizitezi această stațiune montană din România aflată la înălțime. Iată care sunt principalele atracții și activități recreative pe care le poți practica la Rânca, în funcție de sezon!

Iarna la Rânca – paradisul sporturilor de zăpadă

Zona Rânca are un potențial turistic uriaș pentru sporturile de iarnă. Zona Cabana Rânca-Novaci-Baia de Fier are versanți cu pajiști montane și cantități bogate de zăpadă, odată ce ai trecut de 1400 m.

În stațiunea Rânca vei găsi mai multe pârtii de schi. De exemplu, din centrul stațiunii pleacă o pârtie pentru începători, prevăzută cu nocturnă. Aceasta se termină sub Muntele Corneșului, iar peste vârful său, se face legătura cu alte pârtii, una pentru nivel mediu și una pentru schiori avansați.

De asemenea, la intrarea în stațiune vei găsi un babyschi, ce merge până la poalele vârfului Păpușa. Tot în zona vârfului Păpușa se practică, de câțiva ani, schi extrem și snowboarding. Cum zăpada are peste 2 m între lunile decembrie și aprilie, poți practica în voie sporturile de iarnă.

Mai jos sunt principalele pârtii din stațiunea Rânca:

• Pârtia M1 – pentru începători – are o lungime de 611 m și o diferență de nivel de 92 m. Este deschisă permanent și include teleschi și babyschi. Dispune de nocturnă.
• Pârtia M2 – pentru avansați – are o lungime de 510 m și o diferență de nivel de 116 m. Este deschisă în timpul săptămânii, când sunt minimum 16 schiori, în weekend și de sărbători. Beneficiază de teleschi.
• Pârtia M3 – pentru începători – are o lungime de 710 m și o diferență de nivel de 128 m. Este deschisă în weekend și de sărbători. Are teleschi.
• Pârtia M4 – pentru nivel mediu – are o lungime de 350 m și o diferență de nivel de 39 m. Este deschisă în weekend și de sărbători.
• Rânca 1 – pentru avansați – are o lungime de 860 m și o diferență de nivel de 242 m. Dispune de nocturnă și de telescaun.

Pe lângă schi alpin, la Rânca poți practica și snowboarding (pârtiile sunt largi și potrivite și pentru placa de snowboard). O altă activitate populară iarna la Rânca este plimbarea cu snowmobilul. În stațiune există centre de închiriere de snowmobile și ghizi care organizează ture cu snowmobilul pe crestele din jur. Pe zăpadă mare, ATV-urile devin mai greu de folosit, așa că snowmobilul este cea mai bună opțiune de a explora zonele adiacente ale stațiunii în sezonul alb.

Nu în ultimul rând, atmosfera de après-ski în Rânca este din ce în ce mai animată. După o zi plină pe pârtie, te poți încălzi cu un vin fiert sau un ceai la una dintre cabanele/restaurantele de la baza pârtiei. În unele weekend-uri, se organizează petreceri și evenimente pe zăpadă (DJ, muzică live) pentru turiști, așa cum a fost inițiativa WinterKiss a unui post de radio care a adus distracție pe pârtie în fiecare sâmbătă din sezonul de iarnă. Așadar, distracția continuă și după schi, în jurul focurilor de tabără sau pe ringul de dans improvizat în zăpadă.

Vara la Rânca – drumeții, ciclism și aer curat

Dacă iarna Rânca strălucește la propriu sub zăpadă, vara la Rânca înseamnă verdele intens al pădurilor și peisajul alpin, cerul albastru și aerul curat, numai bun pentru drumeții și relaxare. Verile aici sunt plăcute și răcoroase: temperaturile maxime se încadrează, de obicei, între 15°C și 25°C, fiind mult mai blânde decât în zonele de șes – o adevărată evadare din arșița orașelor. Așadar, pe durata verii, poți:

• explora traseele montane;
• participa la competiții de ciclism;
• explora zona cu ATV-uri;
• vizita peșterile și mănăstirile din apropiere;
• petrece timpul în liniște și aer proaspăt, la umbra brazilor;
• trece pe la Băile Săcele, faimoase pentru băile termale.

Obiective turistice în Rânca și împrejurimi

Stațiunea Rânca nu înseamnă doar pârtii și trasee – împrejurimile sale găzduiesc numeroase obiective turistice și locuri de vizitat ce merită incluse în itinerariul oricărui călător pasionat. Fiind situată la granița dintre munții Parâng, Căpățânii și Latoriței, Rânca oferă acces către vârfuri montane impresionante, lacuri glaciare retrase, chei și peșteri spectaculoase, dar și către atracții culturale din depresiunea subcarpatică. Iată o listă cu principalele obiective turistice în Rânca și în apropierea stațiunii, pentru a profita la maximum de sejurul tău!

Peștera Muierii

Peștera Muierilor este una dintre cele mai vizitate peșteri din România. Se află în comuna Baia de Fier, din județul Gorj, și are o lungime de aproximativ 7.000 m, dispuși pe patru niveluri. Nivelul inferior este considerat rezervație speologică și se împarte în sectorul de nord de 1.500 m și sectorul de sud, de 880 m. Etajele superioare sunt rezervate turiștilor. Momentan, există un traseu de 570 m, însă se dorește prelungirea sa, până la peste 1.000 m.

Atracția principală este Domul Mic, care se aseamănă cu o cupolă gotică, formată prin depunerea de calcit. Alte încăperi de interes sunt Sala Altarului, Candelabrul Mare și Stânca Însângerată, numită astfel datorită prezenței oxidului de fier. În zona cupolei se află o colonie de lilieci.

De asemenea, în Galeria Urșilor s-a descoperit un cimitir de oase de urși, vulpi, lupi și capre sălbatice. Mai mult, s-a descoperit craniul unei femei, despre care se crede că datează de acum 30.000 de ani. Tot în Peștera Muierii s-au descoperit urși de cavernă pietrificați.

👉 Dacă îți dorești să ajungi la Peștera Muierii, uită-te pe ofertele de cazare din Baia de Fier de pe OLX.ro! Sigur vei găsi o ofertă potrivită nevoilor tale. 

Peștere Polovragi

Peștera Polovragi este una dintre cele mai vizitate obiective turistice din apropierea stațiunii Rânca. Se află pe malul râului Olteț, în Munții Căpățânii, la o altitudine de aproximativ 670 m.

Are o temperatură constantă de 9 grade Celsius și o umiditate medie de 90%. Apa este bogată în carbonat de calciu, oxid de fier și dioxid de siliciu. În funcție de impuritățile transportate, apa își poate schimba culoarea, astăzi fiind împărțită în mai multe porțiuni, cu nume precum „Bolta Însângerată”, „Sala Divină” sau „Camera Albă”.

Din cei peste 10 km explorați de speologi, sunt disponibili 800 de m pentru turiști. Prima porțiune a peșterii a fost un refugiu, de-a lungul timpului, pentru daci, călugări și vraci. De exemplu, pentru a marca zona „Scaunul lui Zamolxe”, la suprafață există fosta cetate dacică „Cetățuia”.

După jumătatea traseului, peștera devine din ce în ce mai interesantă din punct de vedere speologic. Poți observa țurțuri de stalactite, domuri, stalagmite, bazine, scurgeri argiloase etc.

Transalpina

Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, cu punctul cel mai înalt în Pasul Urdele, la altitudinea de 2.145 m.

Șoseaua leagă orașul Novaci, din județul Gorj, și orașul Sebeș, din județul Alba, și traversează Munții Parâng de la nord la sud. Pe o zonă de 20 km, în județul Vâlcea, drumul este considerat șosea de creastă, datorită altitudinii ridicate pe acea porțiune.

Încă nu se știe când s-a început construcția la acest drum. Unii susțin că primele săpături s-au făcut în vremea romană – pe atunci zona purta numele de „coridorul IV strategic roman”. Alte surse susțin că a fost construită de germani, în Primul Război Mondial.

Cert este că Transalpina a fost inaugurată de regele Carol al II-lea, în 1939. Regele, alături de Mihai I, prim-ministrul George Tătărăscu și soția sa Arethia, au parcurs traseul cu o mașină de teren, condusă de însuși regele. Ulterior, traseul a purtat numele de „Drumul Regal”.

Este important de știut este că drumul se deschide pe 15 aprilie, cu posibilitatea de amânare, în funcție de condițiile meteo, și se închide pe 1 noiembrie, uneori, chiar și în octombrie, în funcție de vreme.

Cheile și Valea Gilortului

Pentru cei care vor să exploreze mai mult natura sălbatică, Valea Gilortului oferă un traseu pitoresc și izolat. Așa cum am menționat, râul Gilort izvorăște de sub Parângul Mare, adunându-și apele din izvoare la peste 2.300 m altitudine. În cursul său spre Novaci, Gilortul sapă chei și repezișuri frumoase.

Cheile Gilortului nu sunt amenajate turistic ca cele ale Oltețului, însă pot fi explorate de drumeți cu experiență sau de amatorii de enduro/MTB. Pe vale se află cascade naturale și mici lacuri repezi (văratece), iar fauna include pe lângă pești și vidre, multe animale pădurene.

Este locul ideal pentru a scăpa de aglomerație – o expediție scurtă pe Valea Gilortului îți poate oferi clipe de liniște deplină în mijlocul naturii. La intrarea în chei, dinspre Novaci, există și Mănăstirea Crasna (schit de maici), un obiectiv spiritual pitoresc, dacă ești interesat.

Lacurile glaciare

În apropiere de Rânca sunt mai multe lacuri glaciare de interes, printre care Lacul Roșiile, Lacul Câlcescu (numit și Gâlcescu), Lacul Mija și Lacul Verde.

Lacul Roșiile include, de fapt, mai multe lacuri glaciare, în zona Parâng. Se întinde pe o suprafață de 3,76 hectare, este situat la o altitudine de 1.980 m și are o adâncime de 17,6 m. Se crede că este lacul glaciar cu cea mai mare adâncime din Munții Parâng.

👉 Vezi AICI oferte de cazare în Parâng!

Lacul glaciar Gâlcescu se află în căldarea cu același nume, din Munții Parâng. Se află la o altitudine de 1.925 m și are o suprafață de 31.260 mp, fiind cel mai mare lac glaciar din Parâng. Este considerat monument al naturii, iar locurile din jur reprezintă o rezervație naturală peisagistică, floristică și geologică, înființată încă din 1932. Din această zonă izvorăște râul Lotru.

Lacul glaciar Mija este cunoscut și sub numele de Lacul Zăvoiele sau Tăul de la Lunci. Se află într-o căldare glaciară, la o altitudine de 1.980 m, și are o suprafață de 0,8 hectare și o adâncime maximă de 6,5 m.

Lacul Verde este unul dintre cele mai impresionante lacuri glaciare din Munții Parâng. Razele soarelui se reflectă în apa cristalină, oferind nuanțe coloristice spectaculoase. Se află la o altitudine de 2.020 m și are o suprafață de 0,61 hectare.

Atracții culturale în împrejurimi

Dacă tot ai ajuns în acest colț de țară, merită să vizitezi și câteva obiective culturale de prin apropiere. În Târgu Jiu (la 60 km de Rânca) se află renumitele opere ale lui Constantin Brâncuși – Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii – un traseu cultural de prim rang.

De asemenea, la doar 8 km de Novaci, în comuna Baia de Fier, poți vizita Muzeul Crucea de Piatră (o gospodărie tradițională gorjenească) pentru a vedea cum trăiau localnicii acum un secol. Iar dacă ești dispus la o excursie de o zi mai lungă, Mănăstirea Horezu (Patrimoniu UNESCO), una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România, se află la aproximativ 70 km de Rânca, peste deal în județul Vâlcea, oferind o doză de spiritualitate și artă brâncovenească în itinerar.

Stațiunea Rânca este una dintre cele mai frumoase zone montane din România, combinând atracțiile naturale cu cele culturale și creând un mozaic turistic complet. Indiferent că vrei să admiri obiective turistice în Rânca precum vârfurile și lacurile glaciare sau să descoperi locuri de vizitat lângă Rânca – peșteri, chei și monumente – vei găsi în această regiune o mulțime de oportunități de explorare. Pregătește-ți bocancii, aparatul foto și spiritul de aventură, pentru că Rânca și „ținutul de la poalele Parângului” te vor surprinde plăcut la fiecare pas cu frumusețea și diversitatea lor!

Articolul Ce trebuie să știi despre Rânca, cea mai înaltă stațiune montană din România apare prima dată în Incotro.

Reședințele boierești au devenit, la sfârșitul secolului al XVII-lea, adevărate palate a căror arhitectură amintește de unele detalii folosite în domeniile nobiliare din nordul Italiei. În cele ce urmează, vom explora în detaliu ce înseamnă stilul brâncovenesc, care sunt elementele sale definitorii, precum și care sunt clădirile emblematice ale acestui stil, multe dintre ele fiind deschise vizitatorilor. Hai să descoperim istoria stilului brâncovenesc!

• Descrierea și istoria stilului brâncovenesc

• Stilul brâncovenesc: caracteristici definitorii

• Clădiri reprezentative stilului brâncovenesc 

Descrierea și istoria stilului brâncovenesc

Stilul sau arta brâncovenească, așa cum a fost numită, este o îmbinare între tradițiile locale, valahe, bizantine, orientale și occidentale, importate mai ales din arhitectura italiană. În fapt, se realizează o punte între Occident și Orient, la care se adaugă elemente originale de inspirație locală. Acest stil a influențat artele plastice din Țara Românească, iar termenul a fost folosit până în jurul anului 1730, pe vremea primilor Mavrocordați.

De fapt, această inovație arhitecturală locală începe la sfârșitul secolului al XVII-lea, în epoca lui Ștefan Cantacuzino (1679-1688), se continuă cu perioadă brâncovenească, pentru ca, mai apoi, perioada de creație artistică să se încheie odată cu guvernarea primilor domni fanarioți (1714-1730). După execuția lui Brâncoveanu în 1714, arhitectura brâncovenească a continuat să fie definitorie pentru Țara Românească în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. În Bucureștiul postbrâncovenesc, de pildă, au fost ridicate numeroase biserici și ansambluri mănăstirești de către boieri și ierarhi ai timpului, care au perpetuat noul stil.

Printre ctitoriile reprezentative ale acestei perioade târzii se numără Biserica Kretzulescu din București (1720-1722, ridicată de Iordache Kretzulescu și soția sa Safta – fiica lui Brâncoveanu), Biserica Stavropoleos din București (construită în 1724 de călugărul grec Ioanichie), Mănăstirea Antim (1713-1715, ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanul) și Biserica Sf. Spiridon Vechi (ridicată în 1747 din inițiativa domnitorului Constantin Mavrocordat). Aceste edificii, ridicate după epoca brâncovenească propriu-zisă, prezintă caracteristicile stilului și sunt adesea încadrate în ceea ce specialiștii numesc arta postbrâncovenească.

Stilul brâncovenesc se deosebește prin elementele de pietrărie prelucrate artistic, detaliile în relief, accentuate prin tehnica „à jour” în sculptarea pietrei și în prelucrarea lemnului, și prin motivele vegetale: vrejuri, acant (floare cu petale mari, uneori spinoase), struguri, floarea-soarelui.

Bineînțeles că este important și contextul în care apare stilul brâncovenesc. Între 1680 și 1730, când au fost ridicate cele mai multe edificii în stil brâncovenesc, specifice acestui curent, Brâncoveanu și contemporanii săi călătoriseră mult în străinătate. Reveniți în țară, au început să ridice numeroase lăcașe de cult, dar și case somptuoase, numite în acea perioadă palate, inspirate de călătoriile în țări precum Franța sau Italia. Așa au fost ridicate Biserica Doamnei (1680), Mănăstirea din Horezu (1697) din județul Vâlcea sau Palatul Mogoșoaia (1702), din Ilfov.

Deși a apărut pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, stilul brâncovenesc a început să fie apreciat, inclusiv comparat cu stilul art nouveau, la începutul anilor 1900 și, mai apoi, în interbelic. Mai important, în perioada de după 1900 – în special în anii interbelici – arhitecții români au inițiat o renaștere a stilului brâncovenesc, sub forma stilului neoromânesc (numit și neo-brâncovenesc). Arhitectul Ion Mincu, de pildă, a fost primul care a susținut crearea unui stil arhitectural național modern, inspirat din tradiția brâncovenească și cea a satului românesc.

Practic, stilul neoromânesc a reprezentat o înviere a arhitecturii brâncovenești într-o formă adaptată vremurilor moderne, reafirmând valoarea acestei arte brâncovenești în identitatea culturală a României. Multe clădiri publice și vile din București și din țară, ridicate în prima jumătate a secolului XX, poartă amprenta acestui stil neo-brâncovenesc.

Stilul brâncovenesc: caracteristici definitorii

Stilul brâncovenesc se remarcă printr-o serie de elemente arhitecturale și decorative distinctive, care îl fac ușor de recunoscut. Iată care sunt cele mai importante caracteristici ale stilului brâncovenesc!

Planul simetric al construcțiilor

Clădirile brâncovenești au de obicei un plan dreptunghiular, cu încăperi dispuse simetric față de un ax central, denotând influența arhitecturii clasice occidentale și un spirit raționalist. Această simetrie se regăsește și în organizarea curților: la palatele brâncovenești, poarta și anexele gospodărești erau așezate opus reședinței, pe aceeași axă, iar la mănăstiri biserica ocupa de regulă centrul incintei, cu clădirile anexe dispuse simetric de-o parte și de alta.

Arcadele trilobate (în formă de treflă)

Arcurile ușilor, ferestrelor sau ale loggiilor au adesea forma trilobată (trei loburi, inspirate de arcada orientală și bizantină), conferind fațadelor un aer elegant și exotic. Forma particulară a acestor arcade trilobate este un împrumut din arhitectura otomană și persană, adaptat însă în spiritul local. Ele constituie un element decorativ important care îmbogățește atât aspectul fațadelor exterioare, cât și pe cel al spațiilor interioare (în cazul pridvoarelor închise).

Pridvorul deschis și foișorul

Preluat din arhitectura tradițională țărănească (prispa caselor), pridvorul devine în epoca brâncovenească unul dintre elementele definitorii ale clădirilor. Fie că este vorba de pridvorul unei biserici sau de foișorul (loga) unui palat, acesta constă într-o verandă deschisă, amplasată în mod obișnuit pe latura principală a clădirii, sprijinită pe coloane și deschisă către curte sau grădină.

Pridvoarele brâncovenești creează o tranziție armonioasă între interior și exterior, permițând contemplarea naturii din spațiul adăpostit al clădirii. La palatele brâncovenești (de exemplu, la Mogoșoaia sau Potlogi) pridvorul de la etaj este înălțat și prevăzut cu o scară exterioară monumentală din piatră, care leagă direct spațiul locuirii de grădină sau curte. Foișorul este adesea piesa centrală a fațadei spre curte, impresionând prin dimensiuni și decorație.

Loggia

Pe una dintre laturile clădirii, spre o deschidere largă, un câmp sau un lac, se afla loggia (un fel de verandă cu mai multe bolți), inspirată de arhitectura venețiană, care se sprijinea pe stâlpi frumos sculptați. Specific stilului brâncovenesc este amplasarea unei loggii elegante pe fațada dinspre grădină sau lac a palatelor, așa cum se vede la Palatul Mogoșoaia (loggia centrală în stil venețian) sau la Palatul Potlogi (loggia spre heleșteu). Arcadele loggiilor sunt susținute de coloane subțiri, creând un spațiu deschis care aduce lumină și oferă priveliști frumoase către exterior.

Coloanele și balustradele sculptate

Stilul brâncovenesc introduce colonade grațioase în locul stâlpilor masivi folosiți anterior. Coloanele sunt realizate din piatră, mai zvelte decât cele de zidărie, uneori cu fusul răsucit (torsadat) și cu capiteluri bogat decorate, ceea ce atenuează masivitatea construcției și adaugă eleganță și verticalitate ansamblului. Balustradele din piatră, traforate cu motive florale sau geometrice, unesc coloanele pridvoarelor și loggiilor, accentuând ritmul fațadelor.

Primele palate brâncovenești au introdus aceste coloane sculptate, care au devenit repere obligatorii la construcțiile ulterioare în stil brâncovenesc. Existau în general două tipuri de capiteluri folosite: unele de inspirație corintică sau compozită, cu frunze de acant stilizate, și altele cu forme geometrice combinate cu motive vegetale (vița-de-vie, strugurii, rozetele, trandafirii, știuletele de porumb), elemente zoomorfe (păsări, dragoni, șerpi) sau elemente antropomorfe (sfinți, îngeri, serafimi).

Bolțile și cupolele în stil brâncovenesc

Arhitectura brâncovenească preia de la tradiția bizantină folosirea bolților semisferice (calote) la interior, mai ales în beciuri, pridvoare sau încăperi mari. Pivnițele palatelor erau adesea acoperite cu bolți sferice sprijinite pe un stâlp central, asigurând atât stabilitate, cât și un aspect monumental spațiilor utilitare. De asemenea, bisericile brâncovenești mențin planul tradițional bizantin (pronaos, naos, altar) dar adaugă de regulă pridvorul deschis, acoperit cu o boltă și el. Turlele bisericilor brâncovenești sunt, în mod obișnuit, octogonale și așezate pe baze pătrate, cu acoperișuri evazate, preluând elemente de la arhitectura moldovenească și muntenească anterioară.

Decorațiunile sculptate și pictate

Exuberanța decorativă este poate trăsătura cea mai fermecătoare a stilului brâncovenesc. Pereții erau decorați în special cu flori și picturi cu tematică religioasă, mitologică sau istorică. Coloanele folosite la primele palate devin elemente cheie pentru următoarele construcții în stil brâncovenesc. Acestea erau de două tipuri: capiteluri cu forme geometrice și decorate cu elemente vegetale sau zoomorfe și capiteluri cu model vegetal, inspirate de ordinul corintic, sau compozit.

Pe lângă decorațiunile sculptate, arhitectura brâncovenească se mai remarcă și prin decorația în stuc. Aceasta poate fi admirată mai ales la Palatul de la Potlogi și la Biserica Fundenii Doamnei, unde decorațiunile amintesc de miniaturile persane.

Sculptura în lemn specifică stilului brâncovenesc

Meșterii brâncovenești s-au remarcat și prin extraordinara finețe a sculpturilor în lemn, vizibile mai ales în mobilierul bisericesc (icoane, catapetesme) și în ușile monumentelor. Astfel, prispa preluată de la așezările țărănești avea să fie folosită atât în construcția palatelor, ca un popas între interior și exterior, cât și în pridvoarele bisericilor. Ușile de intrare de la Biserica Stavropoleos din București sau de la Mănăstirea Horezu din Vâlcea sunt exemple grăitoare: executate din lemn masiv, ele sunt acoperite de un bogat decor sculptat, în care motivele florale și geometrice se împletesc în relief. Această tradiție a lemnăriei decorative venea pe filiera artei populare locale, dar a fost rafinată sub Brâncoveanu la rang de artă cultă.

Îmbinarea funcționalității cu estetica

Clădirile brâncovenești nu erau doar frumoase, ci și bine adaptate nevoilor epocii. Palatele boierești erau clădiri masive din piatră, cu un singur etaj. La parter locuiau slujitorii, iar la etaj domnitorul, familia sa și invitații. Această separare funcțională verticală denotă atât influența occidentală (palatele italiene aveau piano nobile la etaj), cât și adaptarea la clima locală (parterul mai răcoros vara, etajul ferit de umiditate).

Multe reședințe brâncovenești erau dotate cu instalații relativ moderne pentru vremea lor – fântâni sau sisteme de aducțiune a apei, băi interioare – ceea ce le făcea deosebit de confortabile pentru acea perioadă. De pildă, palatele de la Potlogi și Mogoșoaia aveau băi turcești și sisteme de canalizare rudimentare, un lux neobișnuit chiar și la curțile domnești ale vremii.

Toate aceste trăsături fac ca stilul brâncovenesc să fie adesea descris ca un stil eclectic armonios, un baroc autohton. Istoricii de artă au folosit sintagma de „baroc brâncovenesc”, evidențiind că, asemenea barocului occidental, și arta brâncovenească îmbină o structură riguroasă, echilibrată, cu o ornamentație bogată, uneori exuberantă.

Clădiri reprezentative stilului brâncovenesc

Cele mai remarcabile clădiri ridicate în epoca brâncovenească sunt palatele. Acestea erau frecvent construite în apropierea unui lac, în cadrul unei incinte rectangulare. Opuse reședinței care beneficia de o pivniță se aflau poarta și anexele gospodărești. Latura dinspre curte includea un foișor cu scară, iar cea dinspre lac, o loggie. Având în vedere că aceste construcții au apărut la sfârșitul secolului al XVII-lea, erau considerate moderne atât prin stilul arhitectural, cât și prin aducția de apă și grupurile sanitare moderne, un confort nesperat chiar și la curțile domnești. Află în continuare mai multe despre cele mai cunoscute clădiri în stil brâncovenesc din România!

Reședința de vară din Potlogi a domnitorului Constantin Brâncoveanu

Palatul din Potlogi a fost construit la inițiativa lui Constantin Brâncoveanu, în 1698. Având în vedere că se oprea mult prin acest sat, în drumurile sale dintre București (unde avea reședința de iarnă) și Târgoviște (unde avea reședința de vară), a hotărât să construiască o nouă reședință de vară. O altă sursă spune că această construcție a fost pregătită pentru Constantin, fiul său cel mare și urmașul prezumptiv la tronul țării.

Complexul acoperă o suprafață de 23.000 de metri pătrați și este format din palat, vechea casă boierească, locuințele slujitorilor, cuhnia (bucătăria de vară), droșcăria (șopronul pentru trăsuri), încăperile corpului de gardă și poarta de intrare.

Alături de palatul în stil brâncovenesc, se află o biserică înălțată în 1683, pe vremea când era spătar. În curte se afla unul dintre cele mai impresionante elemente de arhitectură medievală românească, și anume, curtea domnească. Aceasta includea pivnița, parterul și etajul. Pe laturi existau patru scări, dintre care astăzi mai sunt doar două, care permit accesul spre curte și grădină.

Pivnița pe jumătate îngropată era mărginită de camerele de serviciu, la est și la vest, și de loggia la nord. La aceasta aveai acces prin colțul de sud-est al palatului, zona fiind boltită în calote sprijinite de un stâlp situat central. Deasupra acestui stâlp se afla o ascunzătoare care făcea parte din camera tezaurului. Etajul avea ferestre mari, arcuite în partea superioară, iar pereții interiori și exteriori erau decorați cu stucaturi cu decorațiuni florale, renascentiste și orientale.

Casa egumenească de la Mănăstirea Dintr-un Lemn (începutul secolului al XVIII-lea)

Mănăstirea Dintr-un Lemn este o altă construcție remarcabilă a stilului brâncovenesc. Legenda spune că această mănăstire a fost construită din lemnul unui singur stejar, de unde și numele său. Casa egumenească (egumen este un regionalism pentru stareț) este dispusă pe două niveluri. La primul se află două pivnițe. La exterior, lipită de zidul fațadei, se află o scară care te duce la nivelul superior, într-un foișor mărginit de șase arcade. Elementele arhitecturale specifice includ foișorul dinspre curte, care facilitează accesul la pivniță, intrarea principală a locuinței și loggia de pe fațada posterioară.

Biserica din apropiere adăpostește două policandre, primite în dar de la Șerban Cantacuzino și Marica Brâncoveanu, trei icoane mari, împărătești, și 36 de icoane mai mici, realizate între 1833 și 1840. În urma restaurării din 1938-1940, realizate la inițiativa Ministerului Aerului și Marinei, acest ansamblu arhitectural a devenit un altar de închinare pentru aviatori și marinari. Mănăstirea se află la aproximativ 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, în comuna Frâncești, și poate fi vizitată pentru a admira atât biserica de lemn, cât și casa egumenească brâncovenească din incintă.

👉 Dacă dorești să vizitezi Mănăstirea Dintr-un Lemn și ești în căutarea unei cazări în Râmnicu Vâlcea, vezi ofertele noastre de pe OLX.ro! Cu siguranță vei găsi locul potrivit pentru sejur.

Palatul Mogoșoaia (1702), restaurat și modificat de Martha Bibescu

Palatul Mogoșoaia este singura construcție în stil brâncovenesc rămasă întreagă și este una dintre destinațiile de top de lângă București. Similar altor construcții din acea epocă, se află într-o curte generoasă cu formă dreptunghiulară, mărginită pe trei laturi de ziduri de piatră, iar latura dinspre apus este lăsată liberă, oferind o priveliște asupra lacului, în ale cărui ape se oglindește și palatul. Clădirea are subsol, parter și etaj. La subsol se află o pivniță despărțită de un stâlp impozant în patru compartimente, fiecare fiind acoperit cu o cupolă. La parter, se aflau camerele de locuit pentru slujitori, iar la etaj, unde se ajungea printr-o scară exterioară (la ultima restaurare s-a introdus și o scară interioară), se aflau camerele locuinței domnitorului: apartamentul domnului, al doamnei și central, un vestibul.

Ca și în cazul altor palate în stil brâncovenesc, și Palatul Mogoșoaia include celebra loggia în stil venețian. De această dată, este plasată în mijlocul fațadei, dinspre lac spre grădină. Elementele decorative completează cu gust arhitectura bine păstrată: foișorul de la intrare, cupola pictată, sculpturile monumentale și picturile. Pe bolta uneia dintre încăperile de la etaj se afla (din păcate, a fost dărâmată în 1780) o frescă ce ilustra călătoria lui Constantin Brâncoveanu la Adrianopol și întâlnirea cu padișahul, din 1703.

Renovările palatului au început în 1912, la inițiativa Marthei Bibescu, o rudă mai îndepărtată a familiei princiare. Lucrările au fost întrerupte, iar bombardamentele germane au cauzat distrugeri Palatului Mogoșoaia. Martha Bibescu a reluat renovările după 1920, la întoarcerea de la Londra. Palatul a fost reinaugurat în 1927, însă unele lucrări interioare s-au prelungit până în 1935.

În perioada în care s-a aflat în proprietatea Marthei Bibescu, Palatul Mogoșoaia a fost vizitat de Charles de Gaulle, Marcel Proust, Winston Churchill, Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei și Regina Maria a României. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul a fost un loc de întâlnire pentru diplomații aliați, fiind închiriat delegației elvețiene din România. Palatul Mogoșoaia, considerat unul dintre cele mai frumoase castele din România, se află la doar 15 km de București și poți ajunge cu mașina personală sau cu mijloacele de transport în comun.

Vechiul Palat Mitropolitan (1654-1708) din București

Palatul Mitropolitan (numit și Palatul Patriarhal) este un edificiu situat pe Dealul Patriarhiei, iar în prezent, funcționează ca reședință patriarhală. În momentul zidirii clopotniței, complexul era înconjurat de ziduri care protejau construcțiile mănăstirești. În 1698, Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii, sub forma unei clopotnițe, dar și un foișor.

Între 1932 și 1935, palatul a fost modernizat și modificat, iar arhitectul Gheorghe Simotta a adăugat un corp, format din sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului și alte încăperi. Ceva mai târziu, în 1956-1958, și clopotnița a fost restaurată. Astăzi, Palatul Patriarhal încă păstrează pe alocuri decorațiuni și detalii brâncovenești (în special la foișorul clopotniței și în unele elemente de la parterul vechi), deși clădirea a căpătat un aspect mai eclectic prin adăugirile ulterioare.

Palatul Mitropolitan se află pe Dealul Mitropoliei la câteva minute de Piața Unirii, însă nu este deschis vizitării publice (fiind folosit ca sediu administrativ al Bisericii Ortodoxe Române). Totuși, exteriorul și curtea pot fi admirate de oricine urcă dealul Patriarhiei.

👉 Dacă dorești să vizitezi Palatul Mitropolitan și ești în căutarea unei cazări în București, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro! Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău.

Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus (1708) – restaurat în secolul al XXI-lea

Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus a fost construit în 1708, la ordinul lui Constantin Brâncoveanu, după modelul celor două castele din Potlogi și Mogoșoaia. Acesta, din Sâmbăta de Sus, a reprezentat un adăpost în eventualitatea unui atac turcesc. Foarte degradat, edificiul a fost renovat la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către Grigore Brâncoveanu, strănepotul domnitorului. Ultima restaurare a avut loc în 2010.

Ansamblul specific brâncovenesc este format dintr-o poartă din piatră, care permite accesul în incintă, precum și din piese decorate cu motive vegetale. În subsolul castelului încă pot fi observate vechile pivnițe boierești. Încăperea are un plan pătrat și e formată din patru încăperi acoperite cu calote pe pandantivi, susținute cu arcuri care se întâlnesc într-un stâlp situat central.

La aproximativ 10 km sud de castel, se află Mănăstirea din Sâmbăta de Sus, ctitorită tot de Constantin Brâncoveanu. Deși degradată de timp, aceasta a fost renovată de mai multe ori, iar detaliile specifice stilului brâncovenesc pot fi observate. Castelul Brâncoveanu se află în comuna Sâmbăta de Sus din județul Brașov, pe E68, între Sibiu și Brașov, aflându-se în topul atracțiilor de vizitat în Brașov și împrejurimi.

👉 Dacă dorești să vizitezi Castelul Brâncoveanu și cauți cazări în Sâmbăta de Sus, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro! Cu siguranță vei găsi cazarea ideală pentru un sejur lângă Brașov.

Biserica Colțea (1702) din București

Biserica Colțea din București este un alt exemplu de arhitectură brâncovenească. Catapeteasma și pridvorul sunt decorate cu elemente florale, iar în acesta din urmă se află un portal ce îmbină elementele baroce italiene cu detaliile autohtone. Construcția are un gol de ușă terminat în arc trilobat, încadrat de două coloane neocorintice, împodobite cu sculpturi cu modele de struguri și viță-de-vie. Acestea susțin o cornișă înaltă, tăiată în stilul Renașterii italiene.

Piedestalurile coloanelor sunt împodobite cu mici sculpturi ale celor patru evangheliști, elemente florale și vulturul bicefal cantacuzin. În interior, Biserica Colțea păstrează picturi murale refăcute în stil neo-brâncovenesc în secolul XX și o catapeteasmă originală bogat ornamentată. Din păcate, în urma cutremurului din 1802, s-au pierdut părți din balustrada decorată cu reliefuri cioplite în piatră, însă au fost recuperate și adăugate în momentul restaurării.

Biserica Colțea constituie un important monument istoric și este situată central, la câteva minute de Piața Universității, putând fi admirată de oricine se plimbă pe Bulevardul I.C. Brătianu (colț cu Splaiul Independenței).

Mănăstirea Antim (1713-1715) din București

Mănăstirea Antim a fost ctitorită de ierarhul Antim Ivireanu în stil brâncovenesc, pe fostul loc al unei vechi biserici din lemn. Această mănăstire este singura ridicată în secolul al XVIII-lea, având planul în formă de treflă. Se remarcă prin ferestrele mari, cu ancadramente cu sculpturi în piatră, rozete mari și bogate, pridvorul cu portal monumental, capitelurile și piedestalurile decorate cu motive florale. Clădirea îmbină stilul clasic brâncovenesc cu motivele barocului italian.

Un detaliu inedit la Mănăstirea Antim este decorațiunea de deasupra ușii de intrare: sub pisanie, se află o decorațiune sculptată a melcului, simbolul credinței și smereniei, încadrat de o cunună de lauri și având deasupra o stea.

Ansamblul Mănăstirii Antim include și clădiri adiacente (case monahale, un muzeu, chilii), dar piesa centrală rămâne biserica brâncovenească. Fiind situată pe Dealul Mitropoliei, aproape de Bulevardul Unirii și de Palatul Parlamentului, mănăstirea este ușor accesibilă și deschisă publicului, atât pentru rugăciune cât și pentru vizitare, reprezentând un colț de liniște și istorie în aglomerația urbană.

Biserica Fundenii Doamnei (1699) din Dobroești

Construită în epoca de înflorire a arhitecturii brâncovenești, Biserica Fundenii Doamnei este o ctitorie din 1699 datorată doamnei Maria (Marica) Brâncoveanu, soția domnitorului și are câteva diferențe față de caracteristicile tipice ale stilului. Edificiul este mai puțin lung, iar turla este lipsită de postament. Pridvorul de dimensiuni impresionante este susținut de coloane din piatră, cu decorațiuni sculptate ce amintesc de vița-de-vie.

Fațada include ornamente în stuc, împrumutate din zona persană: măsuțe cu vaze cu flori, ramuri de lămâi, chiparoși, fructe, păuni, pești. Turla este decorată discret, cu flori în jurul firidelor înguste, care încadrează ferestrele. Această ornamentație neobișnuit de bogată, realizată în tencuială (și probabil pictată inițial în culori vii), conferă bisericii un farmec aparte și reflectă influența artei orientale asupra stilului brâncovenesc.

Biserica Fundenii Doamnei a avut o soartă dificilă de-a lungul timpului, fiind deteriorată și restaurată de mai multe ori, dar astăzi se prezintă într-o formă foarte apropiată de cea originală, datorită lucrărilor de renovare efectuate în anii 2000. Lăcașul de cult este ocrotit ca monument istoric și poate fi vizitat, fiind situat la 9 km de centrul Bucureștiului, pe malul stâng al râului Colentina, în apropiere de lacul Fundeni.

Biserica Mănăstirii Stavropoleos (1724) din București

Biserica Stavropoleos din București (în Centrul Vechi al orașului) este considerată o bijuterie a stilului brâncovenesc târziu. Deși de dimensiuni relativ mici, biserica impresionează prin bogăția decorului și finețea execuției fiecărui detaliu. A fost construită în 1724 de arhimandritul grec Ioanichie Stratonikeas, ca parte a unei mănăstiri de călugărițe și a hanului Stavropoleos (astfel de hanuri cu biserică erau frecvente în epocă).

Biserica Mănăstirii Stavropoleos este ușor de recunoscut, datorită portalului (intrarea, mai ales atunci când este monumentală și impunătoare), un simbol al stilului brâncovenesc. Deasupra ușii de la intrare se află pisania, pusă în evidență prin stema Țării Românești, vulturul bicefal cantacuzin și vrejuri vegetale.

Balustradele, trafalurile și coloanele interioare, decorate cu ghirlande vegetale sau figuri biblice, sunt alte elemente brâncovenești care pot fi observate la acest edificiu. Capitelurile compozite sunt înfășurate în sculpturi de frunze de acant, iar ancadramentele ferestrelor amintesc de goticul moldovenesc. Biserica adăpostește cea mai mare colecție de cărți de muzică bizantină din România.

Complexul Stavropoleos (din care se mai păstrează biserica și o frumoasă curte interioară cu arcade și coloane, restaurată de arhitectul Ion Mincu la 1904) se află pe strada cu același nume, din apropiere de Piața Unirii și este deschis publicului, oferind un spațiu de reculegere și admirare a artei brâncovenești în inima orașului.

Mănăstirea Cotroceni (1679) din București – demolată în 1985 și refăcută în 2004

Mănăstirea se afla într-o curte cu formă patrulateră, un model de referință pentru arhitectura brâncovenească. Pridvorul era sprijinit pe 10 coloane ortogonale din piatră, unite prin arce semicirculare. Biserica era înconjurată de un brâu median sculptat, dispus la ⅔ din înălțimea lăcașului de cult. Iconostasul includea sculpturi în lemn, ornamente din aur și icoane. Pe latura sudică, se aflau clădirea starețului și chiliile călugărilor greci, care se ocupau de administrarea mănăstirii, iar pe partea vestică, era dispus turnul clopotniței și un alt șir de chilii.

Ansamblul arhitectural a fost degradat aproape în totalitate, ca urmare a incendiilor din 1718 și 1787, a cutremurelor din 1940 și 1977 și a distrugerilor din anii ‘80. Biserica actuală păstrează câteva dintre elementele recuperate în 1984: coloanele de piatră, pisania, plăcile mormintelor ctitorilor, frescele, iar construcția a fost reinaugurată în 2004 și resfințită în 2009. Coloanele din interior sunt cele originale, care au fost conservate și reasamblate. Iconostasul și alte piese ale vechii biserici pot fi admirate în cadrul Galeriei de Artă Veche Românească, în sala dedicată Artei în Țara Românească în secolul al XVII-lea (sala V).

Astăzi, Mănăstirea Cotroceni a renăscut ca lăcaș de cult, reconstruită lângă Palatul Cotroceni, și poate fi vizitată la ocazii speciale (fiind în incinta ansamblului prezidențial, accesul e restricționat). Cu toate că nu mai este complet autentică, refacerea sa reprezintă un omagiu adus uneia dintre cele mai frumoase mănăstiri brâncovenești dispărute și o recuperare, măcar parțială, a patrimoniului pierdut.

Mănăstirea Sinaia (1695), în topul clădirilor în stil brâncovenesc

Mănăstirea Sinaia este un exemplu clasic de stil brâncovenesc. Modelului tradițional bisericesc, format din pronaos, naos și altar, arhitectura brâncovenească le-a adăugat o încăpere deschisă, susținută prin coloane: pridvorul. Impresionant este și portalul bisericii, o sculptură impozantă care îi reprezintă la dreapta, pe Moise și Tablele Legii, iar la stânga, pe fratele său Aaron cu toiagul înfrunzit. În mijlocul portalului este ilustrată stema familiei Cantacuzino: vulturul bicefal care ține în gheare semnele puterii: sceptrul și crucea.

Cupola pridvorului este decorată cu scene din viețile Sfintei Ecaterina, Sfântului Gheorghe și Sfântului Dumitru. Pronaosul este dominat de un tablou al fondatorului mănăstirii, Mihai Cantacuzino, înconjurat de cei optsprezece copii, de prima și a doua soție, respectiv de alți membri ai familiei.

Biserica este cunoscută și pentru epitaful executat de Ana Roth, doamnă de onoare la curtea Reginei Elisabeta, după desene realizate de regina însăși. Acesta este lucrat cu fire de aur și mătase colorată pe pânză de bumbac, iar confecționarea sa a durat trei ani. Acest epitaf este sub protecția UNESCO și reprezintă un motiv în plus pentru a veni în Sinaia. Muzeul mănăstirii mai conține și prima Biblie tradusă și tipărită în limba română, în 1688, și o colecție impresionantă de icoane.

Mănăstirea Sinaia, situată pe drumul ce leagă Ploiești de Brașov (DN1), este ușor accesibilă și este un obiectiv de neratat pentru oricine vizitează frumoasa stațiune Sinaia. Ansamblul monahal, cu vechea și noua biserică, cu curțile sale liniștite, oferă o privire în atmosfera spirituală și artistică a epocii brâncovenești transpusă în inima Carpaților.

Mănăstirea Horezu (1690-1693) din Romanii de Jos

Mănăstirea Horezu este o bijuterie a artei brâncovenești, care se distinge prin originalitate și culoare. Construcția este o variantă simplificată a reședinței episcopale din Curtea de Argeș. Similar bisericii din Sinaia, cea din Horezu conține altar, naos, pronaos și pridvor. Paraclisul, situat pe latura de apus, are o turlă octogonală cu opt ferestre. Tâmpla din lemn este sculptată și decorată cu aur și culori la fel de vii ca în momentul ctitoriei. Sub paraclis, la parter, se află sala de mese a mănăstirii, boltită cu o calotă sferică și sprijinită cu arcuri joase.

La intrare, se află turnul clopotniței, care adăpostește patru clopote de mari dimensiuni, iar biblioteca mănăstirii conține manuscrise vechi de sute de ani. Iconografia religioasă impresionează și ea. Vei putea admira picturi murale cu Sfinții Împărați Constantin și Elena, scene religioase din Vechiul și Noul Testament, dar și sinoade ecumenice despărțite de ornamentații florale, specifice stilului brâncovenesc.

Mănăstirea Horezu, declarată monument UNESCO, se vizitează astăzi ca un muzeu viu al epocii brâncovenești și este, fără doar și poate, una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România. Aflată în satul Romanii de Jos, în județul Vâlcea, la aproximativ 47 de minute de Râmnicu Vâlcea, Horezu îi încântă pe turiști prin liniștea așezământului, frumusețea arhitecturii și policromia frescelor sale. Este cu adevărat o bijuterie a stilului brâncovenesc, unde influențele orientale și occidentale se îmbină fericit cu tradiția locală, atingând un vârf de originalitate și măiestrie artistică.

Stilul brâncovenesc este considerat întâiul stil arhitectural românesc. Acesta îmbină influențele orientale cu detaliile occidentale, în special de inspirație franceză sau italiană, cu specificul local, creând o arhitectură deosebită pentru momentul apariției sale, sfârșitul secolului al XVII-lea. Dacă ai ochiul format pentru detalii și ești pasionat de istorie sau arhitectură, petrecerea câtorva zile în preajma unor clădiri amenajate în acest stil va fi, cu siguranță, o încântare. Descoperă frumusețea atemporală a acestui stil de arhitectură românesc și vei înțelege de ce stilul brâncovenesc ocupă un loc de cinste în patrimoniul cultural al României!

Articolul Stilul brâncovenesc – istorie, caracteristici și clădiri reprezentative apare prima dată în Incotro.

Acest ghid cu cele mai frumoase mănăstiri din România oferă un adevărat periplu la mănăstirile din țara noastră, din toate regiunile istorice, pentru a descoperi cele mai frumoase locuri din România și a înțelege bogăția culturală și spirituală a acestor lăcașuri de cult românești. În top 25 cele mai frumoase mănăstiri din România se regăsesc:

• Mănăstirea Putna
• Mănăstirea Voroneț
• Mănăstirea Neamț
• Mănăstirea Sâmbăta de Sus
• Mănăstirea Moldovița
• Mănăstirea Cozia
• Mănăstirea Agapia
• Mănăstirea Cernica
• Mănăstirea Curtea de Argeș
• Mănăstirea Nicula
• Mănăstirea Prislop
• Mănăstirea Tismana
• Mănăstirea Horezu
• Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei
• Mănăstirea Radu Vodă
• Mănăstirea Bârsana
• Mănăstirea Ghighiu
• Mănăstirea Caraiman
• Mănăstirea Frăsinei
• Mănăstirea Dervent
• Mănăstirea Petru Vodă
• Mănăstirea Sinaia
• Mănăstirea Cârța
• Mănăstirea Rohia
• Mănăstirea Cetățuia

Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna este unul dintre cele mai cunoscute și importante lăcașuri de cult din România, adesea numită de poetul Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc”. Situată la aproximativ 33 km de orașul Rădăuți, în județul Suceava, mănăstirea a fost ctitorită în anul 1466 la porunca domnitorului Ștefan cel Mare, fiind finalizată și sfințită în 1469​. Mănăstirea Putna servește drept necropolă a marelui voievod – aici se află mormântul lui Ștefan cel Mare și al membrilor familiei sale.

De-a lungul secolelor, Putna a fost un important centru cultural: în scriptoriul mănăstirii s-au copiat manuscrise și s-au realizat miniaturi prețioase, iar astăzi lăcașul adăpostește un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii medievale, manuscrise, icoane și alte obiecte de patrimoniu​.

Ansamblul mănăstirii este inclus pe Lista Monumentelor Istorice din România, conservându-și farmecul original de cetate medievală (incinta fortificată cu turn de intrare fiind terminată în 1481)​. Legenda întemeierii sale amintește de sihastrul Daniil, la sfatul căruia Ștefan cel Mare ar fi ridicat mănăstirea pe valea râului Putna, după o victorie în luptă.

👉Dacă dorești să vizitezi Mănăstirea Putna și ești în căutarea unei cazări în Rădăuți, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro! Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Mănăstirea Voroneț

Mănăstirea Voroneț, una dintre cele mai importante atracții turistice în Bucovina, este supranumită „Capela Sixtină a Estului” și se află în afara orașului Gura Humorului. În fapt, este un complex monahal medieval, ctitorit de Ștefan cel Mare. Mănăstirea a fost ridicată pe locul unei biserici de lemn, iar după finalizarea construcției, a fost preluat hramul acesteia, respectiv Sfântul Gheorghe. 

Lăcașul de cult a fost ridicat în anul 1488 și a devenit rapid un centru regional de credință și cultură, loc pe care îl ocupă și astăzi. Ceea ce o face faimoasă în întreaga lume este pictura exterioară de un albastru intens și unic, cunoscut drept „albastru de Voroneț”, care acoperă pereții bisericii. Scenele biblice și religioase pictate aici sunt considerate adevărate capodopere ale artei bizantine târzii, remarcabile prin expresivitate și culoare​. Datorită acestei valori artistice, Voroneț (Biserica Sf. Gheorghe) face parte din grupul de biserici pictate din nordul Moldovei, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO din 1993.

Legenda locală spune că mănăstirea a fost ridicată tot la sfatul lui Daniil Sihastrul: se povestește că Ștefan cel Mare, deznădăjduit după luptele cu turcii, se gândea să cedeze, însă este sfătuit de Daniil Sihastrul să construiască o biserică pe acele locuri și va câștiga lupta. Însuși monumentul funerar al sihastrului se află aproape de Voroneț.

👉 Dacă îți dorești să ajungi la Voroneț, uită-te pe ofertele de cazare in Voronet de pe OLX.ro! Sigur vei găsi o ofertă potrivită nevoilor tale.

Mănăstirea Neamț

Mănăstirea Neamț este un alt lăcaș de cult ctitorit de Ștefan cel Mare și este situat în satul Mănăstirea Neamț, din județul Neamț. De această dată, are hramul Înălțării Domnului, fiind cea mai veche mănăstire din Moldova, construită în 1407. Biserica mare a mănăstirii, cu hramul Înălțarea Domnului, a fost zidită ulterior de Ștefan cel Mare între 1497-1499, după ce o construcție anterioară fusese afectată de un cutremur​. În curtea mănăstirii se mai află două biserici, un turn și două paraclise, iar clopotnița are 11 clopote și include un muzeu de artă bisericească.

Lăcașul de cult Neamț, una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România, impresionează prin arhitectura sa moldovenească cu influențe gotice – portalurile și ferestrele gotice ale bisericii sunt considerate modele de artă medievală. În incinta mănăstirii se află și turnul-clopotniță și chilii dispuse ca o mică cetate medievală. De altfel, datorită întinderii sale, mănăstirea a fost numită uneori „Ierusalimul ortodoxiei române”.

De-a lungul timpului, Mănăstirea Neamț a fost un important centru de învățătură: aici a funcționat o școală de caligrafi și copiști de cărți bisericești încă din secolul al XV-lea​. Mănăstirea adăpostește astăzi numeroase obiecte de patrimoniu și o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului (dăruită de împăratul bizantin în secolul al XIV-lea).

👉Dacă dorești să vizitezi Mănăstirea Neamț, vezi ofertele de cazare în Neamț de pe OLX.ro! Suntem convinși că vei găsi cele mai frumoase și primitoare pensiuni!

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Sâmbăta de Sus, numită și „Mănăstirea Brâncoveanu”, se află în comuna cu același nume, din județul Brașov, la poalele Munților Făgăraș. A fost ctitorită în anul 1657, de către vornicul Preda Brâncoveanu, ca un așezământ de călugări. Mănăstirea a fost restaurată în 1926 și sfințită în timpul domniei Regelui Mihai I. Biserica mare poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și păstrează portretul ultimului rege al României, Mihai I, pictat în pridvor (ca semn al contribuției Casei Regale la refacerea lăcașului).

Astăzi, Mănăstirea Sâmbăta de Sus este un important centru de pelerinaj din Țara Făgărașului, cunoscută atât pentru valoarea sa istorică, cât și pentru cadrul natural deosebit. Complexul monahal este amplasat într-o poiană retrasă, cu priveliști pitorești spre munți. Fiind una dintre cele mai vizitate atracții din Brașov – alături de Biserica Neagră, Strada Sforii din Brașov și Castelul Bran – mănăstirea oferă turiștilor un colț de liniște și spiritualitate.

👉  Vrei să vizitezi și tu una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România? Vezi pe OLX.ro oferte de cazare în Bran și vizitează mănăstirea Sâmbăta de Sus!

Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldovița se află în satul Vatra Moldoviței din județul Suceava, la aproximativ 22 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc. A fost construită la porunca domnitorului Petru Rareș, în anul 1532, și are hramul Buna Vestire. În perioada austriacă (după 1785) mănăstirea a fost închisă și a început să se ruineze, însă între 1954-1960 s-au realizat ample lucrări de restaurare care i-au redat strălucirea de odinioară.

Datorită picturilor sale murale exterioare bine conservate și a arhitecturii de epocă moldovenească, Mănăstirea Moldovița face parte, alături de Voroneț, din grupul de mănăstiri din România în patrimoniul UNESCO (Bisericile pictate din nordul Moldovei)​. Culorile predominante ale frescelor de la Moldovița (un galben auriu și un verde intens) impresionează privitorul, iar scena Asediului Constantinopolului pictată pe peretele sudic este celebră pentru dinamismul compoziției.

În muzeul mănăstirii pot fi văzute astăzi diverse manuscrise vechi și obiecte de cult, inclusiv o ferecătură de Evanghelie dăruită de Petru Rareș. Moldovița rămâne un loc de mare valoare spirituală și artistică, inclus în orice recomandare despre ce mănăstiri să vizitezi în România.

👉 Dacă și tu vrei să vizitezi Moldovița, una dintre mănăstirile de top din România, poți arunca o privire peste ofertele de cazare în Câmpulung Moldovenesc, disponibile pe OLX.ro.

Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia se află pe malul râului Olt, aproape de localitatea Călimănești, în județul Vâlcea. Este una dintre cele mai vechi și importante mănăstiri din România, fiind ctitorită de domnitorul Mircea cel Bătrân între anii 1387-1388. La început, era cunoscută sub numele de „Mănăstirea Nucet”, urmând ca, mai târziu, să preia numele muntelui din apropiere.

Biserica mare, cu hramul Sfânta Treime, păstrează stilul arhitectural bizantin târziu cu influențe sârbești – asemănător unor biserici medievale din Serbia. De altfel, soția lui Mircea cel Bătrân era prințesă sârbă, ceea ce explică aceste influențe. Mănăstirea Cozia adăpostește chiar mormântul voievodului Mircea cel Bătrân (1418) în pronaosul bisericii.

Ansamblul arhitectural Cozia cuprinde trei lăcașuri de cult, construite în etape diferite: biserica principală (1388) și două paraclise mai mici adăugate ulterior. Domnitori precum Neagoe Basarab (în sec. XVI) și Constantin Brâncoveanu (în sec. XVIII) au contribuit la renovarea și înfrumusețarea mănăstirii – pridvorul deschis al bisericii mari datează din 1707 și este construit în stilul brâncovenesc. În interior se pot admira fragmente de pictură originară de la 1390, inclusiv portretul lui Mircea cel Bătrân și al familiei sale.

În prezent, vizitatorii pot vedea la Cozia și muzeul mănăstirii, unde sunt expuse icoane vechi, obiecte de cult și o cruce despre care se spune că ar conține o părticică din lemnul Sfintei Cruci. Dacă ajungi pe aceste meleaguri, poți vizita și Salina Ocnele Mari, altă atracție turistică de seamă din Vâlcea, aflată în apropiere​.

👉 Dacă în periplul mănăstirilor din România dorești să incluzi și mănăstirea Cozia, caută oferte de cazare în Călimănești pe OLX.ro!

Mănăstirea Agapia

Mănăstirea Agapia sau Agapia Nouă este o mănăstire de maici, aflată pe valea pârâului cu același nume, la circa 10 km de Târgu Neamț. Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România și are aproximativ 400 de maici. Ansamblul arhitectural de la Agapia datează din secolul al XVII-lea, biserica mare cu hramul Sfinții Voievozi fiind construită între 1642-1644 sub domnitorul Vasile Lupu. Complexul este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Neamț​.

Agapia este însă renumită mai ales datorită picturii sale interioare, realizată în anii 1858-1861 de tânărul Nicolae Grigorescu. La doar 20 de ani, Grigorescu a pictat pereții interiori ai bisericii într-un stil original, îmbinând arta bizantină cu elemente realiste inspirate de marii pictori renascentiști. Frescele de la Agapia (în special chipurile de sfinți) sunt considerate unice în spațiul ortodox, pentru că au un aer umanizat și cald, reflex al geniului lui Grigorescu.

Pe lângă biserica mare (pictată de Grigorescu), complexul Agapia include și o biserică mai mică din lemn (Agapia Veche, sec. XIV) situată pe dealul din apropiere, precum și un muzeu bogat în obiecte de artă medievală și un atelier renumit de covoare și broderii. Ansamblul monahal este înconjurat de un sat pitoresc de măicuțe, cu case albe și flori la ferestre – o imagine idilică ce îi încântă pe turiști.

👉 Dacă vrei să treci pe la Mănăstirea Agapia și ești în căutarea unei cazări în Târgu Neamț, aruncă o privire pe ofertele OLX.ro. Cu siguranță vei găsi un loc pe placul tău.

Mănăstirea Cernica

În topul celor mai frumoase mănăstiri din România se află și Cernica. Mănăstirea Cernica se află în orașul Pantelimon din județul Ilfov, aproape de comuna Cernica, la doar câțiva kilometri est de București.

A fost ridicată în anul 1608 și cuprinde în prezent două biserici principale și un paraclis. Biserica Mare are hramul Sfântului Nicolae, următoarea ca mărime are hramul Sfântului Gheorghe, iar paraclisul are hramul Sfântului Lazăr. A fost ctitorită de Cernica Știrbei, vornicul voievodului Mihai Viteazul.

De-a lungul timpului, mănăstirea Cernica a prosperat, mai ales sub stăreția Sfântului Calinic (1818-1850), când aici s-a dus o intensă viață culturală: existau ateliere de copiști de manuscrise și de pictură bisericească, care au înzestrat multe biserici din țară.

Ca o curiozitate, aici a fost călugăr Tudor Arghezi, între 1900 și 1904. De asemenea, în cimitirul mănăstirii se odihnesc personalități precum scriitorul Gala Galaction, pianistul Johnny Răducanu, actrița Stela Popescu și cântărețul Zavaidoc.

👉 Cauți top destinații de weekend lângă București? Complexul Cernica este o alegere minunată, mai ales că ai șansa să vezi și una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România, pe lângă multe altele!

Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș se află în orașul Curtea de Arges din județul Argeș și este una dintre cele mai celebre mănăstiri din România datorită arhitecturii și legendelor sale. A fost ctitorită de voievodul Neagoe Basarab între 1515-1517, în stil bizantin târziu cu influențe arabe și armene, realizându-se o bijuterie arhitectonică fără precedent în Țara Românească. Catedrala episcopală de aici este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale arhitecturii religioase românești, devenind un simbol național.

În timpul domniei lui Carol I (sfârșit de secol XIX), mănăstirea a fost restaurată și a devenit necropola Familiei Regale a României. Aici își dorm somnul de veci regii Carol I și Ferdinand, reginele Elisabeta și Maria, precum și regele Mihai I și regina Ana (reînhumați în Noua Catedrală din 2018). Tot aici se află moaștele sfintei Filofteia, aduse în secolul al XIV-lea, care atrag pelerini numeroși.

Mănăstirea este înconjurată de legende populare, cea mai cunoscută fiind legenda Meșterului Manole. Legenda spune că domnitorul și-a dorit să ridice o mănăstire minunată, peste construcțiile acelor vremuri. Se spune că lăcașul de cult a fost construit de un anume meșter Manole și alți „meșteri mari”, însă tot ce construiau pe timpul zilei se năruia noaptea.

Povestea spune că meșterul Manole și-a zidit soția în zidurile mănăstirii, pe Ana și pe copilul nenăscut, pentru a putea finaliza construcția. Impresionat de rezultat, domnul Țării Românești îi abandonează pe meșteri pe acoperiș, de teamă că vor înălța o altă biserică măreață. Astăzi, lângă mănăstire, o fântână simbolizează locul căderii lui Manole.

Arhitectura mănăstirii îmbină armonios elemente decorative sculptate în piatră, cu arabescuri și turle răsucite, fiind un unicat. În interior se remarcă picturile murale refăcute în secolul al XIX-lea de pictori francezi. Curtea de Argeș este cu siguranță un obiectiv turistic din România de prim rang, încărcat de istorie și mit.

👉 Dacă vrei să vizitezi această mănăstire și ești în căutarea unei cazări în Curtea de Argeș, aruncă o privire pe ofertele OLX.ro! Cu siguranță vei găsi un loc pe placul tău!

Mănăstirea Nicula

Mănăstirea Nicula este un centru important de pelerinaj din Ardeal și se află în localitatea cu același nume, din județul Cluj. Mănăstirea este cunoscută mai ales pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod, despre care tradiția spune că a lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699. Vestea acestei minuni s-a răspândit, făcând din Nicula unul dintre cele mai căutate locuri de pelerinaj din Transilvania – în fiecare an, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), zeci de mii de credincioși vin aici să se roage și să înconjoare biserica purtând icoana.

Mănăstirea actuală cuprinde o biserică nouă (începută în 1875 și finisată recent) și una veche de lemn. Bisericuța de lemn (datând din 1552) este monument UNESCO, fiind inclusă în lista Bisericilor de lemn din Maramureș (chiar dacă geografic Nicula aparține zonei Clujului, stilistic se înrudește cu cele maramureșene). La Nicula a funcționat în secolul al XVIII-lea și o vestită școală de pictură pe sticlă, considerată leagănul acestei arte în Transilvania​ – icoanele pe sticlă de Nicula, cu scene naive și colorate, reprezintă o expresie artistică populară unică.

Pentru pelerini, pe lângă închinarea la icoana Maicii Domnului, vizitarea mănăstirii înseamnă și bucuria unei atmosfere de profundă evlavie, în mijlocul naturii. Aici, pe coama dealului, a fost ridicat și un parcurs al crucii (drumul crucii) cu 14 popasuri de rugăciune. Mănăstirea Nicula este așadar o destinație obligatorie într-un tur al celor mai frumoase mănăstiri din România, îmbinând credința, arta și tradiția populară.

👉 Dacă vrei să-ți planifici un sejur în zonă, vezi lista de cazari din judetul Cluj și vizitează mănăstirea Nicula, una dintre cele mai deosebite din țara noastră!

Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop se află în Țara Hațegului, aproape de satul Silvașu de Sus, din județul Hunedoara, la 13 km de Hațeg. Așezată într-o poiană la altitudinea de 640 m, înconjurată de dealuri domoale, Prislop oferă un peisaj deosebit de pitoresc și liniștit. Mănăstirea a fost fondată în secolul al XVI-lea (tradicional, anul 1564) de către călugărul Zamfira (o ucenică a Sfântului Nicodim de la Tismana) și poartă hramul Sf. Ioan Evanghelistul. Biserica de piatră, de mici dimensiuni, este monument istoric și a fost restaurată de mai multe ori de-a lungul vremii, ultima oară în anii 1940 la inițiativa episcopului Andrei Magieru.

Ceea ce a adus însă faima imensă a Prislopului astăzi este faptul că aici se află mormântul părintelui Arsenie Boca (1910-1989), considerat de credincioși drept un sfânt al zilelor noastre. Părintele Arsenie, fost stareț al mănăstirii în anii 1948-1951, a fost un duhovnic cu har și un martir al închisorilor comuniste, iar după moartea sa mulți oameni au raportat vindecări și minuni la mormântul lui. Din acest motiv, Mănăstirea Prislop atrage anual sute de mii de pelerini din toată țara​, fiind probabil cel mai aglomerat loc de pelerinaj din România în ultimii ani. În special în preajma datei de 28 noiembrie (ziua comemorării părintelui Arsenie) vin zeci de mii de oameni să se roage la mormânt.

Mănăstirea Prislop are o atmosferă de reculegere aparte. Pe lângă biserica veche, în incintă se mai află o biserică nouă, un paraclis și un mic muzeu. Drumeții pot vizita și Peștera Sfântului Ioan de la Prislop, o grotă aflată pe coasta dealului din apropiere, unde a sihăstrit cândva un călugăr (tradiția spune că a fost chiar Sf. Ioan de la Prislop, sec. XVII). Frumusețea naturală și încărcătura spirituală fac din Prislop un loc de pelerinaj unic și una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România pentru sufletul celor care îl caută pe Dumnezeu.

👉 Dacă și tu vrei să mergi la mormântul lui Arsenie Boca, poți căuta pe OLX.ro oferte de cazare în județul Hunedoara, aproape de satul Silvașu de Sus.

Mănăstirea Tismana

Mănăstirea Tismana se află la 36 km de orașul Targu-Jiu, în județul Gorj, fiind considerată cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, datând din 1378. Tismana este așezată spectaculos pe crestele unui versant stâncos acoperit de păduri, ca o adevărată cetate a credinței. A fost ctitorită de Cuviosul Nicodim cel Sfințit, un călugăr venit de la Athos de neam sârbesc, care a organizat viața monahală aici după model athonit.

Biserica mare, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, păstrează elemente din construcția originală (secolul XIV), deși a fost restaurată și repictată ulterior (pictura actuală datează din 1564, epoca lui Petru Cercel). În incinta mănăstirii Tismana a fost înființată prima școală de caligrafi și copiști de cărți bisericești din România, iar de aici se recrutau pe vremuri episcopi și mitropoliți – semn al importanței sale în viața bisericii. Tot la Tismana a apărut și prima școală de călugări din regiune​, sub îndrumarea Sfântului Nicodim.

Mănăstirea este înconjurată de ziduri de incintă puternice, având aspectul unei fortărețe medievale. În muzeul Tismanei pot fi văzute odoare prețioase, între care o dveră brodată la 1405 chiar de domnița Mara (fiica lui Mircea cel Bătrân) și moaștele Sfântului Nicodim. O curiozitate istorică: în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Tismana a adăpostit tezaurul Băncii Naționale a României (1944-1947), valorile fiind ascunse într-o peșteră din apropiere. Astăzi, vizitatorii se pot bucura de frumusețea peisajului (există un punct de belvedere asupra mănăstirii) și de liniștea duhovnicească a acestui așezământ de suflet.

👉Dacă dorești să vizitezi acest lăcaș de cult important din România, vei găsi numeroase oferte de cazare în Târgu-Jiu pe OLX.ro.

Mănăstirea Horezu

Mănăstirea Horezu sau Hurezi se află în orașul Horezu din județul Vâlcea, la poalele muntelui Căpățânii. A fost ctitorită de domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, între 1693 și 1697. Considerată capodopera stilului brâncovenesc, mănăstirea Horezu impresionează prin echilibrul și bogăția arhitecturii sale, fiind cel mai reprezentativ complex de arhitectură medievală din România, remarcabil prin specificul, bogăția și originalitatea sa​. Datorită acestei valori, Horezu a fost înscrisă în 1993 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO​.

Numele vine de la huhurez, o specie de păsări de noapte, similară bufniței, dar care are un penaj colorat. Conform legendei, meșterii au lucrat doar noaptea la mănăstire, de teamă să nu fie atacați de turci. În orele acelea târzii, se spune că se auzea cântul huhurezilor.

Complexul monastic cuprinde biserica mare (Sfinții Împărați Constantin și Elena), construită într-un plan armonios, cu fațade decorate cu rozete și coloane sculptate, precum și chilii, turnul-clopotniță și mai multe paraclise și case domnești în incintă. Pictura interioară, realizată de meșteri greci și români, este și ea valoroasă – fresca „Acatistul Sfântului Nicolae” de la Horezu fiind unică.

Astăzi, complexul este foarte bine conservat și oferă vizitatorilor un sentiment de armonie – curtea interioară plină de flori, împrejmuită de cerdacele sculptate ale chiliilor, cu silueta bisericii albe în mijloc, este de o frumusețe rară. Nu întâmplător, Horezu rămâne cea mai de seamă ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu și un loc de referință pentru oricine vizitează Oltenia.

👉 Vrei să vizitezi Horezu, una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România? Găsește pe OLX.ro cazare în Vâlcea și explorează atracțiile turistice ale zonei!

Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei

Mănăstirea Peștera Sfântul Andrei se află în localitatea Ion Corvin din județul Constanta, in Dobrogea.

Biserica mănăstirii a fost construită în anii 1943-1944 în jurul peșterii naturale unde, conform tradiției, a trăit și a predicat Sfântul Apostol Andrei în secolul I. Această peșteră este considerată de credincioși drept prima biserică creștină de pe teritoriul României – fiind supranumită „Betleemul creștinismului românesc”​. În pronaosul bisericii din peșteră se află săpat în piatră patul în care, potrivit legendei, se odihnea Sfântul Andrei.

După plecarea Apostolului Andrei din aceste locuri, peștera a fost uitată pentru mult timp, creștinismul dăinuind însă prin comunitățile locale. Peștera a fost redescoperită abia la 1918, iar în 1943 preotul din zonă a amenajat-o ca loc de rugăciune și a resfințit-o, ridicându-se atunci o bisericuță la intrare. În perioada comunistă, așezământul a fost abandonat, însă după 1990 a renăscut ca mănăstire de călugări, construindu-se chilii și o nouă biserică de mari dimensiuni pe platoul de deasupra peșterii.

Astăzi, Mănăstirea Peștera Sf. Andrei atrage mii de pelerini mai ales pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul României. Slujbele de hram se țin în aer liber, pe esplanada din fața grotei, într-o atmosferă cu totul specială. Vizitatorii pot intra în peșteră pentru a se reculege preț de câteva clipe în locul unde a propovăduit Apostolul Andrei acum două milenii. Această îmbinare de istorie apostolică și devoțiune contemporană face din Peștera Sf. Andrei un loc unic între mănăstirile din România.

👉 Vizitarea Mănăstirii Peșterii Sfântului Andrei poate fi una dintre cele mai frumoase tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei, așa că poți alege să mergi aici într-o minivacanță!

Mănăstirea Radu Vodă

Mănăstirea Radu Vodă se află în centrul Bucureștiului, pe malul râului Dâmbovița. Așezământul a fost fondat inițial de voievodul Alexandru al II-lea Mircea în 1568, apoi refăcut de domnitorul Radu Mihnea (de unde și numele mănăstirii) în 1615. Biserica mănăstirii, cu hramul Sfânta Treime, este un monument istoric elegant, în stil bizantin, care a suferit numeroase restaurări, ultima în anii ’60 ai secolului XX.

Considerat monument istoric, aici s-au descoperit vestigii arheologice din paleolitic, iar pe vremea dacilor, construcția ce se afla pe locul bisericii era protejată de fortificații. În epoca medievală, mănăstirea era înconjurată de ziduri puternice și turnuri de apărare, servind uneori și ca cetate. În vremea lui Mihai Viteazul (1593-1601), mănăstirea era cunoscută drept “Sfânta Troiță”, domnitorul construind atunci clopotnița și chilii.

Astăzi, mănăstirea Radu Vodă adăpostește o parte din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie Vindecătorul, aduse în 2002, ceea ce a sporit foarte mult numărul pelerinilor. Oamenii vin să se închine la racla cu moaștele Sf. Nectarie (cunoscut pentru vindecările sale miraculoase de boli grave) și să se roage într-un loc cu har. Biserica, frumos împodobită cu picturi restaurate, stă mărturie istoriei zbuciumate – zidurile exterioare poartă și ele amprenta vremii, cu rânduri de cărămidă aparentă și piatră.

În curtea mănăstirii se află o fântână și multă verdeață, creând un spațiu de reculegere. Fiind situată în capitală, Mănăstirea Radu Vodă este ușor accesibilă și nu trebuie ratată de către cei care vizitează Bucureștiul și doresc să descopere și latura lui spirituală.

Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Bârsana se află în satul Bârsana, pe valea râului Iza, din județul Maramureș. Este o biserică de lemn, construită pe un loc numit „Părul Călugărului”. A fost ctitorită de preotul Ioan Ștefanca și de fiii săi, în anul 1711, pentru a mulțumi lui Dumnezeu pentru protecția oferită în timpul ciumei din 1710.

Ulterior, Biserica Bârsana a fost mutată pe locul unui cimitir apărut după lupta cu tătarii din 1717, iar a doua oară, a fost mutată lângă un cimitir al victimelor unei alte epidemii de ciumă. Biserica de lemn de la Bârsana face parte din patrimoniul mondial UNESCO (inclusă în 1999 în lista Bisericilor de lemn din Maramureș, alături de alte șapte biserici din regiune), fiind un exemplu extraordinar de arhitectură maramureșeană cu turn înalt și zvelt pe partea vestică​.

Ansamblul arhitectural a fost construit în întregime din lemn și este format din biserică, poarta în stil maramureșean, turn și clopotniță, chiliile călugărilor, capelă, altar de vară, casa maiștrilor și casa artiștilor. Hramul mănăstirii, Soborul Sfinților 12 Apostoli, se sărbătorește pe 30 iunie, când locul devine neîncăpător pentru mulțimea de pelerini. Dacă ajungi în Maramureșul istoric, nu trebuie să ratezi Bârsana, unul dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult din România și totodată parte din patrimoniul UNESCO mondial.

👉 Vrei să vizitezi Mănăstirea Bârsana din Maramureș? Aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău.

Mănăstirea Ghighiu

Mănăstirea Ghighiu se află în satul cu același nume, din județul Prahova. Ctitorită în secolul al XVI-lea, biserica este cunoscută mai ales pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Siriaca”. Icoana a fost oferită de către episcopul Vasile Samaha de Sergiopolis, în anul 1958. Biserica mare a fost construită în 1858, iar mai apoi, au mai fost ridicate o bisericuță din lemn și chilii. 

Pe lângă icoana „Siriaca”, mănăstirea Ghighiu adăpostește și un izvor considerat cu apă vindecătoare, numit Izvorul Sfintei Filofteia. În incintă se găsesc două biserici: biserica mare (hramul Izvorul Tămăduirii), construită în 1866 și pictată de Gheorghe Tattarescu, și o bisericuță de lemn în stil maramureșean, adusă aici în 2007. Chiliile formează un ansamblu arhitectural armonios în jurul unei curți cu flori și arbori umbroși, creând un cadru foarte plăcut. Mănăstirea Ghighiu este ușor accesibilă din DN1 (București-Ploiești), fiind un loc liniștit de popas duhovnicesc pentru cei care străbat Valea Prahovei.

👉 Dacă vrei să vezi una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România – Mănăstirea Ghighiu, poți căuta pe OLX.ro oferte de cazare în județul Prahova. Cu siguranță vei găsi un loc în apropierea acestui lăcaș de cult!

Mănăstirea Caraiman

Mănăstirea Caraiman se află în localitatea Bușteni, la poalele masivului Caraiman din Munții Bucegi. Lăcașul de cult poartă hramul Sfintei Cruci și a fost ctitorită de către părintele Gherontie Puiu. Se spune că părintele a visat-o pe Maica Domnului, care i-a spus să construiască o mănăstire la poalele Caraimanului. Prin stăruința sa și cu sprijinul credincioșilor, visul s-a împlinit: mănăstirea cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci a prins viață, fiind construită treptat în anii 2000.

Astăzi, Mănăstirea Caraiman este una dintre cele mai îndrăgite destinații de pelerinaj de pe Valea Prahovei, datorită atât așezării sale deosebite, cât și atmosferei pline de pace. În curtea mănăstirii se află două biserici – una de lemn (micuță, în stil maramureșean) și una mai mare de piatră, finalizată în 2014 – precum și un corp de chilii dispuse în forma literei U, parcă în prelungirea versanților muntoși din spate. Crucea Eroilor de pe vârful Caraiman veghează de sus întreg complexul, creând un cadru spectaculos, mai ales pe timpul nopții când crucea este iluminată.

Pelerinii care vin aici pot vizita și Peștera de gheață amenajată în incinta mănăstirii (o mică peșteră artificială cu icoane, ce amintește de peștera de la Betleem), precum și parcul din jur, cu alei și bănci cu vedere spre Crucea Caraiman. Mănăstirea organizează adesea tabere pentru tineri și activități filantropice, continuând spiritul părintelui Gherontie (care a trecut la Domnul în 2014). Lăcașul poartă hramul Sfintei Cruci (prăznuit la 14 septembrie), aceasta fiind și ziua în care are loc cel mai mare pelerinaj la Caraiman.

👉 Vrei să vizitezi Mănăstirea Caraiman? Caută pe OLX.ro oferte de cazare în Bușteni și pornește într-un pelerinaj pe Valea Prahovei!

Mănăstirea Frăsinei

Mănăstirea Frăsinei se află în comuna Muereasca din județul Vâlcea, iar numele vine de la pădurile de frasin din zonă. Este celebră pentru că este singura mănăstire ortodoxă din România unde femeile nu au voie să intre – o regulă specială numită avaton, asemănătoare celei de la Muntele Athos. Această interdicție a fost instituită de Sfântul Calinic de la Cernica (pe când era episcop la Râmnic), cel care a rezidit mănăstirea în 1863 și a introdus un regulament monahal foarte aspru. De asemenea, regulamentul dur interzice consumul cărnii și prevede ca slujba să se țină de la miezul nopții până dimineața.

Istoria Frăsineiului începe însă mai devreme: un prim schit a fost întemeiat aici în 1710 de doi călugări sihaștri, Ilarion și Ștefan​. Biserica veche există încă jos, la “metocul” unde pot intra și femeile (Schitul Sfântul Calinic, construit în 1763 și refăcut de Calinic în 1863). Biserica nouă a mănăstirii (cea de sus, unde nu au acces femeile) poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită din piatră tot în 1863, în stil simplu, având o singură turlă centrală.

Vizitatorii bărbați care urcă la mănăstire se pot bucura de o liniște profundă – odată trecuți de poarta cu inscripția “Interzis femeilor”, pătrund într-un loc parcă neclintit în timp. Pe lângă biserica și clădirile monahale, pot vedea și chilia originală a Sfântului Calinic. Femeile se pot ruga la biserica de jos, unde se organizează și hramul principal la 15 august.

Mănăstirea Dervent

Mănăstirea Dervent se află în Dobrogea, la circa 20 km de frontiera cu Bulgaria, pe un deal de unde poate fi admirată Dunărea. Mănăstirea este înconjurată de câmpuri întinse și viță-de-vie, creând un peisaj liniștitor. Se spune că, la aproximativ doi kilometri de mănăstire, se află o cetate antică romană, numită Dervent. Numele înseamnă în turcă „lagăr” sau „garnizoană romană”. Chiar și astăzi, mai pot fi observate ruinele vechilor cetăți.

De asemenea, la aproximativ 2 km de mănăstire se află un izvor ale cărui ape se spune că vindecă suferințele – Izvorul Sfântului Andrei sau Izvorul Tămăduirii, care este și hramul așezământului (prăznuit în prima vineri de după Paști). În fiecare an, zeci de mii de credincioși vin în pelerinaj la Dervent pentru a se ruga la crucile sfinte și pentru a lua apă de la izvor.

Mănăstirea Dervent, înființată ca atare în 1936, are o biserică mare de cărămidă (ridicată în anii 1990 pe locul uneia mai vechi demolate de regimul comunist) și mai multe clădiri pentru chilii și ateliere. Lângă biserică se găsește și o copie a Troiței de leac – o cruce de piatră sub care credincioșii trec uneori pentru a-și alina durerile. Atmosfera în acest loc este una de profundă evlavie populară: poveștile despre minunile petrecute la Dervent circulă printre credincioși, iar mănăstirea a devenit cunoscută în întreaga țară ca loc de vindecare sufletească și trupească.

Mănăstirea Petru Vodă

Mănăstirea Petru Vodă se află în comuna Poiana Teiului din județul Neamț și reprezintă un important centru de pelerinaj. Este un așezământ monahal de călugări relativ nou, fiind ctitorit în 1991 de către arhimandritul Iustin Pârvu – un cunoscut duhovnic și fost deținut politic, supraviețuitor al închisorilor comuniste. ​Această mănăstire din România poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, ca un omagiu adus persoanelor care au suferit în închisorile din regimul comunist.

Biserica originală, finalizată în 1992, este construită din bârne masive de brad pe fundație de beton, având aspectul unei biserici maramureșene (cu un turn ascuțit). Interiorul a fost pictat în stil bizantin, între anii 1994 și 2000, de către artistul Mihai Gabor, iar catapeteasma din stejar a fost sculptată manual de meșteri populari.

În anii ce au urmat, Mănăstirea Petru Vodă s-a dezvoltat, construindu-se o biserică de piatră mai mare (sfințită în 2011) și o mănăstire de maici în apropiere (Mănăstirea Paltin). Părintele Iustin Pârvu a trecut la Domnul în 2013 și este înmormântat lângă biserica veche, mormântul său devenind loc de pelerinaj pentru credincioși. Mănăstirea Petru Vodă impresionează prin evlavia și dedicarea față de memoria eroilor și mărturisitorilor credinței din perioada comunistă – de altfel, în fiecare an, la 14 mai (Ziua Deportaților) și 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), aici au loc ceremonii de pomenire a celor care au suferit în închisori.

Mănăstirea Sinaia

Mănăstirea Sinaia se află în localitatea cu același nume, din județul Prahova, și este supranumită adesea „Catedrala Carpaților” datorită importanței și frumuseții sale. Inclus pe lista monumentelor istorice din România, lăcașul de cult a fost construit în anul 1695, la dorința spătarului Mihai Cantacuzino. Legenda spune că, în urma unui pelerinaj la Sfântul Munte Sinai, Cantacuzino a decis să ridice o mănăstire în Munții Bucegi și să o numească Sinaia, în amintirea celei de pe muntele Sinai – de aici provine și numele stațiunii Sinaia care s-a dezvoltat ulterior în jurul mănăstirii.

Inițial, mănăstirea adăpostea 12 călugări, însă mai apoi, a fost extinsă.  În perioada regalității, mănăstirea a beneficiat de sprijin direct – regele Carol I a construit chiar lângă ea Castelul Peleș, iar călugării de la Sinaia au oficiat slujbe în capela castelului.

Astăzi, vizitatorii pot vedea ambele biserici: cea veche, restaurată, păstrează o parte din pictura originală de Pârvu Mutu, iar cea nouă impresionează prin arhitectura și icoanele sale. Mănăstirea Sinaia adăpostește și un muzeu, primul muzeu monahal deschis în România (1895), unde se află obiecte de patrimoniu prețioase, între care prima Biblie tradusă și tipărită în română (Biblia de la București, 1688).

În prezent, mănăstirea este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Sinaia, datorită îmbinării între valoarea istorică, spirituală și frumusețea locului. De altfel, orașul Sinaia s-a format în jurul mănăstirii, care rămâne și azi o emblemă a stațiunii. Dacă poposești în Sinaia, nu ocoli acest așezământ – este un loc unde istoria și credința conviețuiesc, oferind o clipă de pace sufletească în inima munților!

Mănăstirea Cârța

Mănăstirea Cârța din Țara Făgărașului (județul Sibiu) este un monument cu totul atipic față de celelalte din această listă: este, de fapt, ruina unei vechi abații cisterciene catolice din perioada medievală. Fosta mănăstire cisterciană de la Cârța a fost înființată în jurul anului 1202 de călugări veniți de la Abația Igriș (Banat), colonizați aici sub patronajul regelui Ungariei​. Practic, călugării francezi și germani de la Cârța au adus stilul gotic în această parte a Europei, mănăstirea lor servind ca model de construcție pentru alte biserici ulterioare.

Abația Cârța a avut perioade de înflorire, dar și de restriște (a fost devastată de marea invazie tătară din 1241, apoi refăcută). În 1474, regele Matia Corvin a desființat mănăstirea, bunurile fiind transferate unei biserici din Sibiu. Astăzi se mai păstrează corul bisericii gotice (care a fost transformat în biserică evanghelică și este folosit și în prezent de mica comunitate săsească din sat) și o bună parte din zidurile navei și ale mănăstirii. Pe lângă biserica folosită (unde vara se țin și concerte de orgă datorită acusticii deosebite), vizitatorii pot vedea claustrul mănăstirii și o mică expoziție de obiecte descoperite pe sit.

Ansamblul fostei mănăstiri cisterciene de la Cârța este clasat ca monument istoric de importanță națională​, fiind un monument unic în România – singura abație cisterciană de pe teritoriul țării. Totodată, este unul dintre cele mai vechi exemple de arhitectură gotică de la noi. Pentru pasionații de istorie și arhitectură medievală, Cârța este o oprire obligatorie: puține locuri oferă o atmosferă mai evocatoare a Evului Mediu timpuriu.

Mănăstirea Rohia

Mănăstirea Sfânta Ana – Rohia este așezată pe un vârf de deal acoperit de pădure, în Țara Lăpușului (județul Maramureș), la circa 50 km de Baia Mare. Înființată în 1923, Rohia este primul așezământ monahal ortodox ridicat în Transilvania după Marea Unire din 1918​ – într-o perioadă în care viața monahală fusese aproape inexistentă în Ardeal, ca urmare a decretelor habsburgice de desființare a mănăstirilor din secolul al XVIII-lea.

Ctitorul mănăstirii a fost părintele Nicolae Gherman, parohul satului Rohia, care a dorit să ridice o mănăstire în memoria fiicei sale Anuța (Ana), decedată la doar 10 ani. Se spune că micuța i s-a arătat în vis și i-a cerut „să facă casă Maicii Domnului” pe Dealul Viei​. Mănăstirea a fost sfințită în 1926 și a devenit repede un loc iubit de credincioșii din zona Lăpușului.

La Rohia se află astăzi Biblioteca „Nicolae Steinhardt”, o bibliotecă impresionantă ce numără aproximativ 40.000 de volume de carte și revistă​ – cea mai bogată bibliotecă mănăstirească din România. Pe lângă aceasta, Rohia are și un muzeu cu obiecte vechi bisericești și o casă memorială dedicată episcopului Justinian Chira (fost stareț la Rohia și ierarh al Maramureșului).

Mănăstirea Rohia este accesibilă urcând 2 km pe un drum în pantă din satul Rohia, dar efortul merită din plin. Fie că ești pelerin sau turist, aici vei găsi atât adăpost duhovnicesc, cât și frumusețe naturală. Hramul principal este Sfânta Ana (25 iulie), când mănăstirea își serbează aniversarea și mii de pelerini poposesc la Rohia.

Mănăstirea Cetățuia

Printre cele mai frumoase mănăstiri din România se numără și Mănăstirea Cetățuia. Așezată pe un deal care domină valea râului Nicolina din Iași, mănăstirea oferă o panoramă splendidă asupra orașului. Construită între 1669-1672 de voievodul Gheorghe Duca, mănăstirea poartă hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Cetățuia are aspectul unei mici fortărețe medievale: este înconjurată de ziduri groase de piatră și contraforturi, iar accesul se face printr-un turn-porți impresionant. De altfel, arhitectura bisericii de la Cetățuia este inspirată de biserica Trei Ierarhi din Iași (ctitoria lui Vasile Lupu), însă într-o variantă mai sobră.

În incinta mănăstirii Cetățuia se mai păstrează și Casa Domnească (clădirea cu sala gotică “Anastasia Doamna” de pe latura sudică) cu pivnițele sale boltite, unde odinioară se păstra vinul produs la podgoria mănăstirii​. Astăzi, vizitatorii pot degusta și cumpăra vin de împărtășanie produs după rețete tradiționale în vinăriile Cetățuia.

Mănăstirea Cetățuia este un obiectiv turistic major în Iași, oferind o combinație între istorie, artă și panoramă. Sus, pe colina Cetățuia, departe de forfota orașului, vizitatorul simte liniștea și măreția trecutului. Dacă ajungeți la Iași, merită să urcați la Cetățuia pentru a vă bucura de priveliște și pentru a vizita acest superb monument din epoca medievală a Moldovei – cu siguranță una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România prin ceea ce reprezintă și prin ceea ce oferă ochilor.

Dacă îți dorești o vacanță în tihnă, pe plaiurile locale încărcate de spiritualitate, în care să te poți bucura de lucruri simple, trebuie să treci cel puțin pe la una dintre mănăstirile din lista noastră. Un periplu la mănăstirile din România poate fi o experiență de neuitat – vei descoperi frumuseți arhitecturale, comori de artă și tradiție, dar și o pace sufletească aparte. Indiferent că alegi mănăstirile din Bucovina (celebrele biserici pictate UNESCO), schiturile de lemn din Maramureș sau mănăstirile din Muntenia și Oltenia pline de legendă, vei păși pe urmele istoriei și te vei conecta cu rădăcinile spirituale ale acestor locuri.

Articolul Cele mai frumoase mănăstiri din România apare prima dată în Incotro.

NERĂBDAREA cu care vrei să ajungi în vacanță

AGRESIVITATEA atunci când ești în trafic intens

NEVOIA DE ADRENALINĂ pe care o poți satisface și într-un mediu controlat și sigur

GRABA inconștientă către destinație

IGNORAREA regulilor care pot salva viața ta, a familiei tale și a prietenilor tăi.

La OLX credem în importanța siguranței rutiere, în reguli și respectarea lor pentru binele tuturor, așa că ne-am alăturat inițiativei Poliției Române Rutiere de a crea o campanie de conștientizare a riscului vitezei excesive: VEDERE DIN SPITAL.

Împreună ne dorim să îți reamintim cât de important e să ajungi la destinație, respectiv cazare, chiar înainte să pleci. Să conștientizezi importanța prudenței pentru a te proteja pe tine și toți participanții în trafic. Acele minute pe care le câștigi în detrimentul siguranței tale și a celor dragi devin irelevante dacă le trăiești în spital…așa că NU ACCELERA SPRE VACANȚĂ! Asigură-te că ajungi în camera de la cazare, nu în salonul de spital, și te bucuri de vederea mult căutată.

Articolul OLX și Poliția Română te îndeamnă să nu accelerezi spre vacanță apare prima dată în Incotro.

Dacă îți surâde experiența unei vacanțe altfel, dar nu știi exact ce presupune turismul viticol și nici unde să mergi, te invităm, în cele ce urmează, în zona Munteniei.                

Turismul viticol în România – la ce să te aștepți

Ca să-ți faci o idee despre ceea ce înseamnă, de fapt, turismul viticol, ți-am pregătit un scurt ghid despre ce presupune o vizită la o cramă:

• afli informații despre procesul tehnologic – adică povestea vinului, de la culesul strugurilor, perioada de macerare și până la îmbuteliere;
• participi la o degustare – cramele oferă pachete turistice diferite care pot include degustarea câtorva soiuri de vinuri, alături de brânzeturi locale;
• te poți plimba prin vie – ai posibilitatea și de a te plimba prin vie; unele crame au terenuri de tenis, biciclete de închiriat și piste amenajate prin vii;
• evenimente anuale – unele crame organizează, în perioada culesului viei, de exemplu, concerte, concursuri;
• iei masa în apropiere – poți opta să iei masa la crama respectivă, dacă oferă un astfel de serviciu, sau la un restaurant din zonă;
• explorezi împrejurimile – te poți caza într-o localitate sau sat din apropierea cramelor, pentru a explora și alte obiective turistice din zonă.

Vizitarea unei crame durează, în medie, 90 de minute. Este recomandat să faci rezervare în prealabil, uneori chiar și cu o lună înainte. Reține că sunt perioade ale anului în care cramele nu sunt deschise turiștilor.

Turismul viticol în zona Munteniei – Crama Rotenberg

Dacă te îndrepți spre Ceptura de Jos, județul Prahova, vei putea descoperi Crama Rotenberg, unde poți să deguști un Merlot de Ceptura în conacul recent restaurat. Crama are două beciuri suprapuse, iar după turul ghidat, poți participa la o degustare de 4-6 vinuri însoțite de platouri cu brânzeturi, nuci, mere. Apoi, în zonă sunt mai multe obiective turistice, printre care o serie de cruci de piatră, vechi de câteva sute de ani și care sunt monumente istorice. Poți opta pentru cazare în Ploiești, Bușteni sau Sinaia.

Dacă ești în căutarea unei cazări în Sinaia, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Turismul viticol în zona Munteniei – Crama Lacerta

O călătorie în Fințești, județul Buzău, te poate duce spre Crama Lacerta, aflată pe domeniul cu același nume, în centrul căruia se întinde conacul Dorobanțu, construit în stil neo-românesc, de renumitul arhitect Ion Mincu. O degustare te invită să descoperi, printre altele, și poveștile pline de nuanțe ale unor rosé-uri românești excelente, ca Shiraz sau Cuvee IX. Apoi, formațiunea geologică din calcare și gresii a Istriței te va cuceri. Dacă te pasionează istoria, la 4 km de sat este un sit arheologic cu două așezări din Epoca Bronzului și din perioada migratoare. Acesta este doar unul dintre obiectivele turistice din zonă.

Dacă ești în căutarea unei cazări în Buzău, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Turismul viticol în zona Munteniei – Crama Budureasca

Inaugurată în 2013, Crama Budureasca a devenit una dintre cele mai importante din zona Gura Vadului, județul Prahova. Dincolo de turul cramei și de degustări, în funcție de pachetul turistic ales, poți crea chiar și propriul cupaj, rezultatul fiind îmbuteliat, etichetat, personalizat și transformat într-un suvenir unic. În apropiere este stațiunea balneară Băile Boboci. O altă atracție turistică este Biserica ce poartă hramul „Intrarea Maicii Domnului”, construită la 1816.

Dacă ești în căutarea unei cazări în Ploiești, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Turismul viticol în zona Munteniei – Crama Basilescu

După cum îi spune și numele, Crama Basilescu este strâns legată de istoria familiei lui Nicolae Basilescu. Viile, conacul și noua cramă, înființată în 2008, în comuna Urlați, județul Prahova, îți oferă o experiență unică. Unele dintre cele mai importante obiective turistice din zonă sunt cele trei biserici din lemn, Casa domnească din viile Brâncoveanului, Complexul Bellu sau Conacul Urlățeanu. Te poți caza în zonă sau ai varianta să organizezi o aventură mai amplă, optând pentru o cazare în Brașov și să faci excursii de jumătate de zi sau de o zi până aici.

Dacă ești în căutarea unei cazări în Brașov, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Turismul viticol în zona Munteniei – Crama Aurelia Vișinescu

Săhăteni, județul Buzău, la baza Dealurilor Istriței. Acesta este locul unde vizitezi Crama Aurelia Vișinescu, unde vei putea descoperi povestea și savoarea unor vinuri de excepție din soiuri românești, ca Fetească albă sau Tămâioasă Românească, ori internaționale, cum sunt Pinot gris sau Chardonnay. Zona Dealu Mare, unde se află și satul Săhăteni, este recunoscută pentru viticultură și, dacă ajungi aici, poți organiza o excursie în care să vizitezi mai multe crame într-o zi, pentru că distanțele dintre ele nu sunt foarte mari.

Dacă ești în căutarea unei cazări în orașul Buzău, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Turismul viticol în zona Munteniei – Crama Vitis Metamorfosis 

La Crama Vitis Metamorfosis, din satul Ungureni, comuna Vadu Săpat, județul Prahova, poți opta pentru o degustare cu cinci sortimente de vinuri din gamele Viile Metamorfosis, Via Colțul Pietrei, Via Marchizului și Cantvs Primvs. Din Vadu Săpat, poți face o excursie până în Fântânele, ca să vizitezi cele trei situri arheologice de aici sau ruinele bisericii Adormirea Maicii Domnului a Mazililor. Te poți caza în zonă sau ai posibilitatea să mergi într-o stațiune, cum este Azuga, și să faci de acolo excursii de o zi.

Dacă ești în căutarea unei cazări în Azuga, aruncă o privire pe ofertele noastre de pe OLX.ro. Cu siguranță vei găsi imediat un loc pe placul tău!

Turismul viticol este o modalitate prin care poți descoperi o mulțime de informații interesante despre povestea vinului. În plus, vei avea experiența unor excursii în locuri aparte. În zona Munteniei, cele mai multe crame care pot fi vizitate sunt concentrate în zona Dealu Mare. Cazări poți găsi, uneori chiar la crame, în împrejurimi ori poți opta pentru stațiuni sau orașe aflate la distanțe ceva mai mari, dar de unde poți face excursii de o zi. 

Articolul Turismul viticol în România – ce crame poți vizita în Muntenia apare prima dată în Incotro.